SPECIAL. Analiza statistică în sport: știință sau moft? Reghecampf: „Sunt printre puținii din România care știu să folosească datele”. Secretul cifrelor de la Steaua
La începutul anilor ”70, Mircea Lucescu introducea în fotbalul românesc o metodă nouă de analiză a propriilor jucători, pe baza numerelor. Antrenorul de la Corvinul Hunedoara folosea doi frați, un băiat, Ovidiu Goțiu, și sora acestuia, pentru a nota numărul de sprinturi, de pase, de intercepții făcute de Andone, Rednic și Klein. Datele erau trecute de cei doi, aflați în tribună, în caiete școlare și analizate de Lucescu, un antrenor obsedat de detalii.
„L-am ajutat pe Mircea înainte de turneul final Euro”84, era interesat de internaționalii portughezi. Noi primeam A Bola în redacția Sportul, după etapă erau analizate detaliat evoluțiile jucătorilor. În fiecare săptămână, scoateam informațiile despre internaționalii portughezi și i le dădeam lui Lucescu”, povestește editorialistul ProSport, Mihai Ciucă. După 1990, când a ajuns în Italia, Lucescu și preparatorul fizic pe care l-a avut la Pisa și Brescia, Adriano Bacconi, au pus bazele unui sistem computerizat de analiză numit FARM. Ulterior, după ce Lucescu și-a vândut partea din firmă, FARM a devenit Digital Soccer, un program la care, spre exemplu, este abonat acum și gigantul în devenire Paris Saint Germain. Francezii plătesc 40.000 de euro pentru un abonament anual.
Prima analiză, în 1950
Părintele analizei statistice în fotbal este un anume Charles Reep, un contabil în Royal Air Force (RAF) care a desfăcut în cifre primul meci de fotbal în martie 1950. Potrivit jurnalistului englez Tim Lewis, Reep a detaliat și analizat 2.200 de meciuri până în anii ”90. Contabilul petrecea 80 de ore la analiza unui joc și scria uneori pe role de tapet.
INFO
Mihai Ciucă a povestit un episod inedit care demonstrează obsesia lui Lucescu pentru analiză. „În redacția Sportul, aveam o cameră unde erau arhivate ziarele noastre, alte ziare din România și publicațiile din străinătate la care eram abonați. Prin 1982, când Mircea era selecționer și antrenor la Corvinul, o tipă blondă venea zilnic în acea cameră, se așeza la masă și conspecta din ziare. După mai multe zile, a simțit nevoia să se prezinte: >. Era soția lui Mircea”.
Mergem pe repede înainte până în 2014. Într-o analiză intitulată „Cum au preluat analiștii pe computer puterea la cluburile din Anglia”, publicația The Guardian scrie despre influența datelor în fotbalul modern. Manchester City, clubul finanțat de miliardele din Emirate, are un departament de 11 analiști de statistică, cât o echipă de fotbal. În 2012, Liverpool, formația patronată de admiratorul conceptului Moneyball, John W. Henry, a inventat un post nou în organigramă. Ian Graham, un doctorand în fizică teoretică, a devenit director de cercetare. „Suntem mult în urma lor. Totul înseamnă bani în ziua de azi. Ne va fi foarte greu să ajungem la acest nivel”, spune Laurențiu Reghecampf, rugat de ProSport să vorbească despre transformarea fotbalului într-o știință a cifrelor. Steaua lucrează de doi ani cu o firmă rusească, InStat Suport Team, iar secundul lui Reghecampf, Toni Petrea, este în contact aproape zilnic cu analiștii.
Distribuția paselor lui Chelsea în treimea de atac (144 reușite din 202), la meciul cu Steaua câștigat cu 1-0 în decembrie 2013. Statistică Opta de pe pagina revistei FourFourTwo
8.000 de euro pe sezon plătește un club din România pentru datele oferite de InStat Suport Team
Ce date folosesc cluburile europene pentru pregătirea meciurilor? Roberto Martinez, managerul lui Everton, explică pentru The Guardian: „Fiecare pas pe un teren de fotbal este acum măsurat. Monitorizăm fiecare sesiune de antrenament cu GPS și cu date obținute de la aparate de monitorizare a ritmului cardiac. Din punct de vedere fizic, probabil cele mai importante statistici sunt numărul de sprinturi, distanța sprinturilor și cantitatea de efort de mare intensitate prin care trece un jucător. Ne uităm la aceste date de-a lungul sezonului și vedem cât de obosit e un jucător și de ce recuperare are nevoie”. Secretul Stelei e dezvăluit de antrenorul ei. Reghecampf: „Nu e un secret. Același lucru ca la Everton urmărim și noi. Avem un program intens, vedem tot ce realizează jucătorii noștri în timpul unui meci. Ne interesează foarte mult viteza MAXIMĂ‚ (n.red. – cuvântul MAXIMĂ‚ este singurul scris cu litere capitale de Reghecampf în mailul cu răspunsuri). Aici cred că a câștigat Steaua în ultimii ani, în fotbalul modern aici se face diferența”.
Fotbal între calculatoare
Billy Beane, managerul echipei de baseball din Oakland și inventatorul Moneyball, e convins că viitorul stă în statistici: „Nu cred în ideea că ochii mei văd mai bine decât analiștii pe calculator. Ochii mei au văzut destui magicieni care scot iepuri din joben și știu că iepurii nu erau înăuntru”. La polul opus, managerul de fotbal Harry Redknapp a fost protagonistul unui episod care a căpătat dimensiunea unei fabule. Nervos pe analistul de date angajat de club, Redknapp i-a spus acestuia după un meci pierdut: „Data viitoare, nu vrei tu să programezi calculatorul nostru să joace direct cu calculatorul lor!?”.
40 de milioane de lire a costat firma britanică de analiză Opta Sports, vândută anul trecut. Bayern, Real, Barcelona, Dortmund, Arsenal sunt printre cluburile abonate la Opta
Reghecampf recunoaște și el că „de multe ori datele te pot înșela. După meciul Dinamo – Viitorul, dacă ne luam după analiza meciului trebuie să-i batem în derby la scor. Ca antrenor, trebuie să știi cum și ce să folosești din aceste date”. Brian Prestidge, șeful de dezvoltare analitică de la Bolton Wanderers, a dezvăluit la un seminar că, de când studiază datele executanților de penaltyuri de la echipele adverse, portarul clubului apără mai puține lovituri de la 11 metri! „Cu aceste analize, înlăturăm elementul uman, instinctul jucătorului. Nu spun însă că analizele nu sunt folositoare”, a declarat Prestidge pentru The Guardian. Ben Smith, șeful de dezvoltare analitică de la Chelsea, spune însă că în fotbal a apărut o nouă specie de fotbalist: cel crescut cu cifre. „Tinerii precum Hazard s-au dezvoltat într-un fotbal plin de date și primesc constant informații care le îmbunătățesc jocul”.
Distribuția paselor Stelei în treimea de atac (52 reușite din 83), la meciul pierdut cu Chelsea, în decembrie 2013
130.000 de jucători din 130 de țări monitorizează sistemul ProScout7, folosit de cluburile mari din Premier League
Chiar dacă nu a avut rezultate cu Steaua în acest sezon de Champions League, Reghecampf se raportează la cea mai importantă competiție din lume. „Cred că un antrenor de Champions League trebuie să fie tocilar, să citească, să fie bine informat și adaptat la fotbalul modern. Jucătorii apreciază acest lucru foarte mult”. De aceeași părere este și Marcus du Sautoy, profesor de matematică la Oxford, citat de jurnalistul Tim Lewis: „Fotbalul e mai apropiat de șah decât cred oamenii. Nu e întâmplător ce face o echipă de la o etapă la alta. Sunt anumite tipare, iar avantajul matematicii este că transformă activitatea în numere, sesizează anumite tipare și prezice lucruri din viitor. Cam așa procedează și un fond de investiții”. Analiza a devenit clar și un business. Înființată în 1996, firma britanică Opta a avut în 2013 o cifră de afaceri de 12,5 milioane de lire.
Tim Lewis de la The Guardian scrie că „istoric, fotbalul a fost dominat de echipe cu portofelul gras. În era analiticii, cluburile ar trebui să fie răsplătite pentru că inovează și astfel apare o movitație extraordinară pentru echipele fără bani să caute soluții”. Teoria jurnalistul britanic nu se aplică însă în România. Un analist de date a declarat pentru ProSport, sub protecția anonimatului, că în 2014 „maximum 5 cluburi din Liga 1 au abonament la o firmă de statistică a datelor sportive”. Asta după ce, la începutul deceniului, toate cele 18 echipe din prima ligă lucrau cu diferite firme. „Nu sunt bani”, motivează analistul, însă un abonament decent costă 4.000 de euro pe sezon, în timp ce cea mai mică sumă încasată anual de un club din drepturile TV este de un milion de euro.
Într-un campionat cu jucători neplătiți, costurile pentru dezvoltare sunt un lux. Ușor arogant, Laurențiu Reghecampf, managerul unei echipe care are și bani și deschidere către analiza datelor, spune: „Nu sunt singurul antrenor care posedă aceste programe, dar sunt printre puținii care le și folosește cum trebuie. Am schimbat foarte multe și sunt mândru că am reușit”.
Fază din meciul Chelsea – Steaua 1-0 care se transformă într-o cifră: un șut spre poartă trimis de Demba Ba
„Un tehnician nu poate face față fotbalului modern fără să știe să lucreze cu sistemele de statistici”
Laurențiu Reghecampf, antrenor Steaua
Ce este Moneyball
Cartea lui Michael Lewis a inspirat apariția filmului Moneyball, cu Brad Pitt în rolul principal. Filmul a avut un buget de 50 de milioane de dolari
Conceptul Moneyball a apărut în sportul mondial în 2003, odată cu publicarea cărții Moneyball: The Art of Winning an Unfair Game, scrisă de Michael Lewis. Este povestea reală a echipei de baseball Oakland Athletics care în 2002 și 2003 a câștigat detașat Divizia de Vest din American League și s-a calificat în play-off-ul din Major League Baseball (MLB) în ciuda unui buget considerat minuscul în ligă. Din cele 30 de echipe înscrise în 2002 în MLB, Oakland era pe locul 28 în privința salariilor, cu un total de 41 de milioane de dolari pe sezon, în timp, spre exemplu, New York Yankees plătea 125 de milioane de dolari.
Secretul reușitei echipei din California a fost reconsiderarea statisticilor considerate „esențiale” în baseball de mai bine de un secol. În timp ce toate echipele căutau jucători după anumiți parametri ofensivi, Oakland recruta după alți indicatori, neluați în seamă până atunci. Două calificări uimitoare în play-off și apariția cărții scrisă de Michael Lewis au luat avantajul celor de la Oakland și au oferit și altor echipe cu manageri mai puțin tradiționaliști posibilitatea de a folosi conceptul Moneyball.
Boston Red Sox, o formație care nu mai câștigase din 1918 ceea ce americanii numesc pompos „titlul mondial”, adică să câștige titlul în MLB, a folosit ideile lui Billy Bean, managerul lui Oakland jucat de Brad Pitt în filmul Moneyball (2011). Patronată de afaceristul John W. Henry , echipa din Boston a ieșit campioană în 2004, 2007 și 2013.
Pasionat de conceptul Moneyball, Henry a devenit în 2010 și patron al clubului englez Liverpool. Potrivit lui Michael Moruzzi de la The Guardian, „până în urmă cu câțiva ani, principalul scop al statisticilor din fotbal era folosirea lor la concursuri de întrebări și răspunsuri. Masa în creștere a devotaților analiticii, armați într-o mână cu un exemplar din cartea Moneyball și cu o bază de date în cealaltă, îi face pe cei care contestă actualul curent la modă al deconstrucției fazelor de joc să pară niște dinozauri”. Liverpool a început să transfere jucători în funcție de parametri considerați până atunci niște simple cifre. În 2011, extrema Stewart Downing și mijlocașul central Jordan Henderson au fost cumpărați pentru suma totală de 40 de milioane de lire sterline. Statisticile lor personale arătau că recuperează multe mingi în treimea de atac, însă transferul primului a fost considerat un fiasco, iar Henderson a început să dea randament abia în al treilea sezon în tricoul lui Liverpool.