Denis Alibec era ieri la Constanța. Proaspătul interist locuiește în Mangalia, dar venise la stadionul „Farul” pentru a mai face câteva alergări. ProSport l-a găsit altfel decât era de obicei, mai măsurat în vorbe și mult mai serios, semn că metamorfoza specifică unui transfer la o forță a Europei deja a început. Cum s-a ajuns totuși ca într-un an să ajungă de la echipa a II-a a Farului la Internazionale Milano ne-o spune chiar el.
„E posibil ca Steaua să regrete acum”
Alibec începe să depene povestea vieții sale, începută acum mai bine de 18 ani, pe 5 ianuarie 1991. „Jucam fotbal de dimineață până seara, nu știam altceva. Acum, când îmi văd verișoara de 10 ani că stă pe messenger toată ziua, mă și gândesc la ce o să se aleagă de sănătatea copiilor din ziua de azi… Eu am avut mult ghinion. Eu țineam cu Steaua și îmi doream să ajung acolo cândva. Povestea e cunoscută și nu mai vreau s-o reiau. E foarte posibil să mă regrete acum”, rememorează Denis clipele când, la 15 ani, a fost dat afară de la juniorii roș-albaștrilor pe motiv că nu știe să alerge.
Micul Van Basten
Noua senzație a fotbalului românesc a intrat în atenția publicului atunci când, în timpul unui turneu de calificare cu naționala U-17, a dat două goluri Spaniei și Italiei. Președintele FRF, Mircea Sandu, îl compara atunci cu Marco Van Basten. „Nu mă așteptam, sincer! Nu eram obișnuit cu o asemenea atenție, așa că a fost o surpriză pentru mine. Îmi amintesc că la meciul cu Italia, când am înscris, am fost adversar cu Santon, care acum e titular la echipa mare de la Inter. E un fotbalist foarte bun, dar l-am depășit de câteva ori”, punctează, mândru, atacantul.
Perioada Farul – „Dură, dar folositoare”
După acel turneu, cariera lui Alibec a luat o turnură ascendentă, care a coincis cu ofertele din Europa, primele meciuri în Liga I și golurile din prima divizie. „Când Ion Marin m-a luat în lotul echipei mari, simțeam că primesc răsplata pentru munca depusă. Oricum, erau o grămadă de echipe care începuseră să se intereseze de mine. La început a fost greu și pentru mine, dar eu zic că 18 meciuri și două goluri în prima ligă reprezintă un bilanț bun”. Corect, când tragi linie și observi că Steaua, Ajax, PSV și Inter te vor și se interesează de tine.
Transferul la Inter – „Incredibil”
Când ajungem la capitolul Inter, puștiul ia cuvântul. „Știi cum era acolo? Incredibil! La vizita medicală am stat de două ori câte două ore. M-au băgat în tot felul de tuburi, mai rău ca la NASA”, ne dezvăluie Alibec. După ce la Farul câștiga 180 de lei pe lună, salariul a explodat la Inter. „Vă pot spune că este la nivelul unui fotbalist bun de Liga I. Iar dacă apuc să joc trei meciuri, măcar 45 de minute la echipa mare, venitul va crește foarte mult. La 10 meciuri jucate pentru Mourinho, deja sunt bani prea mulți față de cât sunt eu obișnuit”, spune Alibec, care ne dezvăluie și cum a negociat cu italienii. „Eu știam foarte bine ce vreau. Prima ofertă pe care mi-au făcut-o nu mi-a convenit, așa că am plecat la hotel, să dorm. După trei ore, au venit impresarii mei, să mă anunțe că s-au înțeles. În plus, am cerut și tricoul cu numărul 9, e norocosul meu”. Italienii au promis că i-l vor da, iar motive au destule. „Nu vreau să par lipsit de modestie, dar au spus că mai trebuie să-mi îmbunătățesc doar plecarea de pe loc și preluarea”.
Familia – „Esențială”
Un capitol important din viața puștiului este și familia. Cu părinții despărțiți de când el era un țânc, Alibec a rămas cu mama. „De la tata mi-a rămas numele. În tătărește înseamnă soare sau mare, nu mai știu exact. Oricum, e de origine tătară, pentru că tata era pe jumătate tătar”. Momentele grele, cum a fost cel când a fost dat afară de la Steaua, i-au găsit alături de el pe mama și pe unchiul său. „Mama a făcut eforturi mari pentru noi. Practic, ne-a crescut pe toți. Acum sper să nu mai fie nevoie de sacrificii, vreau să-i ajut eu pe toți”. E mărturia emoționantă a unui tânăr care, la 18 ani, simte că a cucerit lumea. Le-a cerut celor de la Inter, prin contract, un apartament, chiar dacă el va sta la cantonamentul de la Appiano Gentile. „E pentru unchiul meu. Vreau să stea cu mine, că tentații apar mereu, dar el sigur mă va trimite mereu pe drumul cel bun”. "Jucam fotbal de dimineață până seara, nu știam altceva. Acum, când îmi văd verișoara de 10 ani că stă pe messenger toată ziua, mă și gândesc la ce o să se aleagă de sănătatea copiilor din ziua de azi…", Denis Alibec, atacantul la Inter Milano
„Știi cum era acolo? Incredibil! La vizita medicală am stat de două ori câte două ore. M-au băgat în tot felul de tuburi, mai rău ca la NASA”, Denis Alibec, despre vizita medicală de la Inter
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER