Omul de afaceri povestește cum a reușit să-i strângă la Internațional Curtea de Argeș pe Chiricheș, Nistor, Răduț, Pintilii, Gabi Matei sau Alexandru Vlad
Omul de afaceri din Pitești a fost la un pas să îl aibă la echipă și pe Alexandru Maxim, acum ajuns la VfB Stuttgart
După două experiențe ratate, de ce ați mai investit în fotbal? Din ambiție! Țin mine că l-am luat antrenor pe unu” Mănăilă. I-am zis din prima «Fii atent, te duci la Bacău, că e finala de juniori și sunt acolo niște copii buni. Tu îmi spui ce ai văzut și de care dintre ei ai avea nevoie».
Și pe cine a văzut? Când s-a întors, mi-a pus lista în față «Vreau să îi cumperi pe Chiricheș, pe Răduț, pe Ciucur, pe Vlad, pe ăla, pe ăla…». M-am întâlnit apoi cu proprietarul Școlii Ardealul la Hotel Eliada, acolo, în Feleac. «Domne, uite, pe mine mă interesează jucătorii ăștia. Îți dau jumătate de milion de euro pe ei». Eu îi știam de doi ani, de la profesorul Georgescu, dar voiam să văd dacă mai sunt pe piață. Ă‚sta m-a refuzat. Pe Chiricheș îl dăduse la Benfica, pe Răduț la Sporting, pe Maxim la Espanyol… Mi-a dat, în schimb, alți patru și am făcut o asociere cu el. Aveam 20 la sută din Școala de Fotbal. Am zis să am pepinieră.
Bun. Dar cum ați reușit, până la urmă, să îi luați pe Chiricheș (n.r. – foto, în roșu), pe Răduț, pe… (întrerupe reporterul) Stai că îți povestesc. Până la urmă, am promovat în Liga a II-a. Și a apărut pe piață Chiricheș, întors de la Benfica. Eu știam că a revenit în țară de la profesorul Georgescu. Am intrat atunci în concurență cu Vasile Șiman, care îl voia la Sportul. Maică-sa lui Chiricheș, femeie cu cap, l-a văzut pe ăla că e mai rece și mai pervers decât mine. Și a mers pe omenie. După mari negocieri de 2-3 săptămâni, am reușit să semnăm cu Vlad.
Dar ceilalți? Nu începe bine campionatul că se întoarce și Răduț din Portugalia, că nu i-a mai plăcut acolo. Maică-sa aia mai fudulă și mai umblată. Am intrat repede pe fir. Când au intrat părinții lui Răduț la mine în curte, taică-su mai că împungea! «Unde vine băiatul meu? Ce echipă e asta Internațional Curtea de Argeș?», numai așa zicea. Când am terminat de vorbit, băiatul a spus că vrea să vină aici.
„Preferatul meu era Mihai”
Avea și alte alternative? Putea să se ducă la nea Jean, la Bistrița. Dar să vezi și cum e cu nea Jean. Vine la mine și îmi spune că băiatul are semnat nu știu ce precontract cu el… Vineri se încheia perioada de transferuri. Noi am zis că facem totul prin faxuri. Ă‚știa de la Federație se opuneau, că, vezi Doamne, era vorba de nea Jean. (Lazăr se oprește din discuție și dă cu pumnul în masă) «Bă, ăsta e jucătorul meu! Am dat 150.000 de euro pentru el! Băiatul vrea, părinții vor, de ce vă opuneți voi, mă? Bă, ăsta o să ajungă la națională în 3-4 ani», le-am spus. «Pleacă, bă, țărane de aici», îmi ziceau ăia de la Federație, dar, până la urmă, am făcut transferul.
Cum erau Chiricheș și Răduț atunci? Care dintre cei doi părea cel mai promițător? Vlad era un copil extraordinar, cu o inteligență peste medie. Eu am discutat mult cu ei în perioada aia și le spuneam «Băi, voi sunteți ca o bancă. Atunci când veți crește, toți vor căuta să tragă cu cardul și să ia ceva de la voi. Dacă aveți probleme, veniți la mine». Între el și Răduț, preferatul meu era Mihai. În schimb, colegul meu din Consiliul de Administrație, Adrian Pantea, îmi spunea mereu «Bă, Benone, Chiricheș ăsta ajunge fotbalist mare de tot!». Eu, sincer, nu îl prea vedeam atunci…
Nu mi-ați spus despre Răduț… Ă‚sta mic, Răduț, devenise peste noapte un fel de VIP la noi în echipă. Inclusiv Ionuț Badea făcea jocul în funcție de el «Aoleu, nu joacă Răduț, ce facem?» întreba atunci când lipsea ăsta. (Benone Lazăr schimbă apoi subiectul) Eu n-aveam de gând să las echipa… La banchetul de final de sezon, când am terminat pe 12 a venit domnul Tudor Pendiuc, primarul: «Vă felicit domnule Lazăr, cred că echipa asta are perspective, chiar de-o cupă europeană». Eu simțeam nevoia să am pe cineva lângă mine și nici nu voiam neapărat să mai conduc. Nu mai aveam nici 10-12 milioane să bag în stadion, la Curtea de Argeș… începuse criza. Nu mă apucam eu să fac stadion, să pun în pericol firma și să risc să intru în faliment.
Și…. Tot ce voiam era să apară numele Internațional pe undeva. M-am dus la Pendiuc și i-am spus: «Să nu mai faceți ca data trecută, când mi-ați promis și aia, și aia și m-am ales cu două pupături pe obraz». El, de fapt, mă rugase și în turul campionatului să joc la Pitești. Dar atunci fusese beleaua cu Penescu. I-am zis la momentul ăla: «Domne, eu nu vin să joc acolo, să stau în loja ăluia. Mă duc la Mioveni». El voia pentru imagine, ca să vadă lumea că are Piteștiul echipă în Liga I.
„Îl voiam pe Răduț la Rapid„
Chiar, care erau relațiile dumneavoastră cu Cornel Penescu? Altă belea și cu Penescu! Mă trezesc într-o zi cu un telefon. El era săracu” la închisoare și mă suna pe mine: «Băi, Benone, ce faci, te bagi peste mine?». «Ce vorbă e asta, Cornele?», i-am răspuns și i-am și închis telefonul.
Să înțeleg că erați destul de apropiați… (ironic) Cum să nu… păi așa a aflat lumea de țuica lui Costică Vâlcea! Noi când am renunțat la echipă, în 2005, îl aveam pe unu” Armel Disney, din Congo. Și i-am zis lui Penescu să îl ia la FC Argeș. La care el ce mi-a zis? «Băi, Benone, nu pot. Îmi iau acum antrenor din Italia și o să fac un altfel de fotbal în România. Ă‚știa nu știu cine sunt eu și cine intră în fotbalul românesc. Eu sunt Berlusconi al României, bă!…» (râde)
Revenind la situația lui Răduț… Așa. Eu nu aveam de gând să las echipa…dar când am văzut că nu se bagă nimeni alături de mine. Mă rog. Eram într-o zi în drum spre Alexandria și mă sună Florin Marin, că vrea Pițurcă să vorbească cu mine despre Răduț. A rămas să vin la București să negociem. Ne-am dat întâlnire la Intercontinental, la bar. «Băi, îmi place copilul ăsta și îți dau niște bani pe el, chiar dacă nu știu dacă o să iasă sau nu fotbalist», mi-a spus. Ne-am înțeles cu Pițurcă. Apoi a apărut Dinu Vamă, că îmi dă 500.000 de euro pe Răduț. Vine și unul dintre manageri «Că facem, dregem. Îți dau 100.000 acum și 15.000 la toamnă sau ce mai spunea el». Mă cheamă și Mister Borcea, că îl voia la Dinamo…
A existat posibilitatea reală ca Răduț să meargă la o altă echipă și nu la Steaua? Mă înțeleg eu cu nea Piți și el îmi spune să mergem să vorbim cu părinții. Eu, ca să fiu fair-play, m-am dus si am discutat înainte cu oamenii. «Uitați cum stă treaba. Îl vor ăia, ăia, ăia și ăia. Le-am pus cărțile pe masă». Eu cu maică-sa voiam să îl ducem la Rapid, el și taică-su voiau la Steaua. Se vrăjiseră deja cu frații Becali. I-am spus apoi lui Răzvan Lucescu să purtăm o discuție, împreună cu băiatul. El, un tip elegant, ne-a invitat la Casa di David. Acolo am stat de vorbă. «Ce faci, mă, unde vrei să mergi?», l-am întrebat pe Mihai. La care el, cu Răzvan Lucescu de față: «Vreau la Steaua! Eu acolo merg!» Și acolo s-a dus…
„Pițurcă nu l-a vrut pe Chiricheș” Schimbând subiectul, echipa dumneavoastră a fost bănuită că ar fi aranjat meciuri pentru pariuri… (Intervine Emanuel Marinescu, vicepreședintele lui Interna-țional în acea perioadă și mâna dreaptă a lui Lazăr: «Am pierdut un meci cu Lupeni (1-0) pe teren propriu și lumea spunea că a fost pentru pariuri. În noaptea de după meci, am trimis oameni pe la fiecare fotbalist acasă să vedem care petrece, care și-a luat cașcavalul de la pariuri sau care a făcut vreun aranjament. Eram disperați»). Iar eu habar n-am să joc la pariuri!
Dar nu trebuie să știți dumneavoastră… (Tot Marinescu preia discuția: Exact! Nu trebuie să joci tu, poți să pui pe cineva! Dar de unde a plecat toată legenda… de la seria asta a noastră, că pierdeam acasă și câștigam în deplasare) Bine, noi acasă jucam tot în deplasare. Oamenii ăia de la Mioveni se închinau să luăm noi bătaie. Auzeați despre meciuri trucate? Nu mă interesau lucrurile astea. Și eu niciodată n-am râvnit să iau niște bani făcuți așa… Eu am o societate, un grup de firme, care anul trecut a avut o cifră de afaceri de 90 de milioane de euro. Și e în creștere (Marinescu: «În plus, dacă mergea atât de bine cu pariurile, mai țineam echipa, nu?»)
Cum vă simțiți știind că ați dat la Pandurii jucători care acum valorează milioane de euro? E o poveste mai lungă, pe care o să v-o spun. Dar, să știți un lucru: în primă fază, în afara lotului de jucători pe care l-am dat la Târgu Jiu au rămas trei oameni: Chiricheș, Nistor și Voiculeț!
Cei mai buni… Exact! Lui Chiricheș i-am spus atunci că am posibilitate să îl duc la Steaua. Dar Pițurcă nu l-a vrut. Pe Voiculeț l-a luat în probe… Iar pentru Chiricheș a mai fost o ofertă de la Dinu Gheorghe, care îmi zicea că îmi dă 200.000 de euro pentru 50%.
De ce l-a refuzat Pițurcă pe Chiricheș? Atunci îl avea pe Gardoș sau pe cine mai avea el acolo. Chiricheș, să rețineți, era jucător liber! Vineri, sâmbătă și duminică a fost liber, liber! În astea trei zile putea fi luat de Pițurcă!.
Cât valorează acum jucătorii lansați de Internațional Curtea de Argeș Vlad Chiricheș (Steaua) 5.000.000 Mihai Pintilii (Steaua) 2.200.000 Ousmane Viera (Pandurii) 1.600.000 Mihai Răduț (Pandurii) 1.300.000 Dan Nistor (Pandurii) 1.250.000 Alexandru Vlad (Pandurii) 1.200.000 Gabi Matei (Steaua) 200.000
Pintilii e opera lui Ionuț Badea. I-am dat 20.000 de euro la semnătură, că a venit liber de contract și a semnat de dragul lui Badea. Gabi Matei a fost produsul nostru sută la sută. De la 15 ani, când și-a uitat buletinul la primul meci Benone Lazăr
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER