Stofă și creioane pentru prima cupă câștigată de Petrolul
Petrolul a dedicat cupa din 1963 lui Constantin Tabarcea, fotbalist decedat pe teren cu o săptămână înainte de finala cu Siderurgistul
Petrolul și Oțelul se întâlnesc astăzi, la Galați, în turul semifinalelor Cupei României (ora 20:30, DigiSport 1 și voyo.ro). Duelul dintre cele două formații vine exact la 50 de ani distanță de la finala disputată de Petrolul și Siderurgistul pe fostul „23 August”, scor 6-1. Unul dintre eroii meciului din 1963, Constantin Moldoveanu, povestește lucruri incredibile despre duelul de atunci.
Moldoveanu nu a fost una dintre vedetele Petrolului! A apărut rar în față, deși are de toate în CV: campion și câștigător al Cupei, fost internațional, fost arbitru în Liga a III-a și fost antrenor de Liga I. Trăiește decent și își deschide greu sufleul, chinuit de o hepatită „descoperită după 40 de ani”.
„Meciul a început cu un gol al gălățenilor, care a luat pe toată lumea prin surprindere. A șutat unul, de la 25 de metri cu șpițul, era un atacant masiv, Zgardan, avea peste 1,90”, își începe povestea Moldoveanu. „Ne-am văzut conduși și i-am luat într-un iureș de nu aveau cum să reziste. S-a terminat 6-1, iar eu am marcat două goluri. La prima reușită, am șutat din prima, după o centrare de pe dreapta, cu ristul exterior, din marginea careului. Mingea părea că iese în aut de poartă, dar a prins o traiectorie imparabilă, poposind la colțul lung. A fost o execuție pe care eu o mai încercam la antrenamente, învățată de la fratele meu, cu care mă jucam fotbal toată ziua”, își amintește fosta mare glorie petrolistă.
„Am primit și un stilou Montblanc”
Întrebat cum a fost recompensat pentru câștigarea Cupei, Constantin Moldoveanu surprinde cu răspunsul său. „Am primit trofeul în fața a 45.000 de oameni. Se jucase în cuplaj și o finală la juniori, venea lume multă la stadion atunci. Am primit ca recompensă stofă pentru un costum, un creion de tâmplărie, o agendă și un stilou Montblanc. La Ploiești am primit și o primă în bani, echivalentă cu salariul pe o lună”, se amuză Moldoveanu.â
Misterul tricourilor alb-negre și „locul lui Tabarcea”
Petrolul, care avea atunci culorile tradiționale galben-roșu-alb, a câștigat finala în echipament alb-negru! Explicația vine imediat. „Trecuseră doar șapte zile de când murise Tabarcea, pe 14 iulie. A fost decizia noastră, în semn de omagiu pentru el. Inițial am dorit să purtăm banderole, dar partidul ne-a interzis acest lucru. Apoi, dacă vă uitați în fotografia cu trofeul, «locul lui Tabarcea», în poza de grup, a fost lăsat liber. El stătea în fața portarului Mihai Ionescu, pe rândul de jos. Aveam fiecare locul nostru. Am lăsat acel loc liber. A fost o tragedie mare la acel moment, pentru suflarea fotbalistică, iar trofeul i-a fost dedicat”, conchide Moldoveanu.
Tabarcea a murit la 26 de ani, după ce s-a prăbușit pe teren, în minutul 13, într-un meci cu Dinamo Bacău. Decesul a fost provocat de glanda timus, care încă funcționa, deși ar fi trebuit să se atrofieze după vârsta de 16 ani
Victor Câmpeanu, invitat special al Oțelului
Fostul portar gălățean, Victor Câmpeanu (76 de ani), care a jucat pentru Siderurgistul în finala Cupei din 1963, contra Petrolului, și a cărui poveste a fost publicată în ediția de miercuri a ProSport, a primit ieri din partea Oțelului o invitație în loja VIP pentru jocul de diseară. Conducerea clubului a fost impresionată de vizita fostei glorii a fotbalului gălățean la antrenamentul de marți, când Câmpeanu i-a încurajat pe roș-alb-albaștri. Victor Câmpeanu nu mai fusese pe un stadion de 26 ani, autoexil impus de „mizeria din fotbalul românesc”. (Marian CĂ‚PĂ‚ȚÎNĂ‚)