Super analiză: cifrele confirmă, fotbalul românesc n-are viitor!** Cum îl schimbăm?

Datele oferite de PFPO conturează potretul robot al unui club
european de fotbal din punctul de vedere al jucătorilor pe care îi
are în lot și al dinamicii „forței” de muncă prin comparație cu
anul precedent. Comparând apoi un club anume cu aceste medii, putem
vedea poziția acestuia față de tendința europeană. Dinamica
generală ne spune că tinerii și jucătorii crescuți de club sunt mai
puțini, în schimb, sunt tot mai multe transferuri, în special
străini, din care cei mai mulți brazilieni, iar ca fizic se caută
fotbaliști tot mai înalți.

ProSport vă prezintă cel mai important studiu demografic efectuat
în fotbalul european, realizat de Professional Footbal Players
Observatory (PFPO), un grup de cercetare din Elveția. 36 de
campionate au fost analizate în ediția din 2010, publicată recent,
printre ele aflându-se și România. Rezultatele sunt deosebit de
elocvente pentru involuția fotbalului românesc, de la națională la
cluburi.
Studiul despre care vorbim nu analizează meciuri, ci strategii ale
cluburilor. Cifrele nu pot fi contrazise, iar comparația lor cu
anii precedenți ne dă tendința. Dacă noi vedem zi de zi efectul,
astăzi putem găsi cel puțin o parte din cauze. Dar mai întâi să
vedem metodologia studiului.

13.108
jucători și 534 de echipe

Baza de date cuprinde 13.108 jucători din 534 de echipe și a fost
actualizată în octombrie și noiembrie 2010, ținând cont de situația
contractuală la data de 1 octombrie, dată față de care e calculată
și vârsta jucătorilor. Sunt luați în calcul doar jucătorii activi,
adică numai cei care au evoluat cel puțin un meci de campionat în
fiecare din ultimele două sezoane. Doar portarii au făcut excepție
de la această regulă. Variabilele luate în calcul sunt vârsta,
înălțimea, postul, naționalitatea, experiența la prima
reprezentativă, vârsta pe care o avea jucătorul la primul transfer
în străinătate, clubul, data transferării, respectiv clubul și țara
în care sunt formați fotbaliștii.

Suntem în
categoria a treia

PFPO calculează și un coeficient pe criterii sportive și
financiare, în funcție de care campionatele din Europa sunt
împărțite în cinci categorii: top, mari, medii, mici și micro.
România este ultima țară din categoria de mijloc, campionate medii,
locul 18 în Europa. Din țara noastră au fost analizați 480 de
jucători de la 18 cluburi, doar Anglia, Spania, Italia și Franța
având mai mulți.
Datele sunt relevante pentru direcția generală a fotbalului nostru.
Normal că pot fi excepții la anumite cluburi, la fel cum sunt și la
nivel european, însă aici vorbim despre medii și majorități. De
asemenea, cea mai relevantă este comparația cu campionate din
aceeași categorie cu a noastră (Danemarca, Grecia, Ucraina, Scoția,
Austria, Belgia, Norvegia). Evident, țările din Top 5 (Anglia,
Spania, Italia, Germania, Franța) au alt profil, în timp ce noi
tindem probabil spre categoria a doua, cu Rusia, Olanda, Portugalia
și Turcia. Deși, deocamdată, mai degrabă involuăm.

Locul 5
la bătrânețe

Cel mai elocvent aspect pentru nivelul campionatului nostru este
vârsta jucătorilor. Suntem pe locul 5 în Europa, cu 26,72 de ani
vârsta medie, în fața noastră fiind doar Cipru, Italia, Grecia și
Turcia. Imediat după vin Spania și Anglia, dar, luând în calcul și
valoarea jucătorilor, e evident că statistica ne este chiar
defavorabilă.

Foarte
puțini tineri

Nu doar media de vârstă e îngrijorătoare, ci și numărul jucătorilor
care au sub 21 de ani. Mai puțin de 15% din jucătorii din Liga I au
sub 21 de ani. Suntem din nou în grupul campionatelor tari, dar
evident mai puțin valoroși. Dintre cele de nivelul nostru, doar
Polonia, Grecia, Turcia și Cipru au strategii mai puțin orientate
spre tineri. PFPO a mers chiar mai departe, comparând vârsta celor
mai folosiți 11 jucători cu ceilalți din lot. Iar aici e drama cea
mai mare pentru noi din punct de vedere al strategiei: avem printre
cele mai bătrâne bănci de rezerve din Europa, cu 26,58 de ani în
medie. Adică nu doar că avem mulți bătrâni, dar tinerii nu intră în
calcul nici pentru rezerve. Spre exemplu, în timp ce titularii
noștri sunt apropiați ca vârstă de danezi, rezervele noastre sunt
mult mai bătrâne.

România
Titulari 26,92
ani
Rezerve 26,58 ani

Danemarca

Titulari 26,86
ani
Rezerve 23,81 ani

Atacanți mai înalți decât
fundașii
Și la înălțimea jucătorilor ne confruntăm cu o anomalie. Noi și
slovacii avem singurele campionate unde media de înălțime a
atacanților e mai mare decât a fundașilor. Situația diferă de la
club la club, dar, la general, fundașii au 182,24 cm, atacanții
182,57 cm. Remarcabilă strategia pentru atacanți, dar critică la
fundași.

Clubul cu cei mai bătrâni jucători
Inter (Italia) 29,61 ani

Clubul cu cei mai tineri jucători
Olimps Riga (Letonia) 19,02 ani

Clubul cu cei mai înalți jucători
Mattersburg (Austria) 186,68 cm

Clubul cu cei mai mulți internaționali
activi
Tottenham (Anglia) 22

Clubul cu cei mai mulți străini
Olympiakos Nicosia (Cipru) 85%

Clubul cu cel mai stabil lot
Manchester United (Anglia) 5,71 sezoane stă, în medie, un
jucător

Clubul cu cei mai mulți jucători aduși în
2010
Olympiakos Nicosia (Cipru) 95%

Clubul care împrumută cei mai mulți jucători
Udinese (Italia) 14

Clubul cu cei mai mulți jucători împrumutați de la alte
echipe
Unirea Urziceni 38,1%

Nu mai creștem fotbaliști!

Prost, chiar foarte prost stăm și în ceea ce privește creșterea
fotbaliștilor de către cluburi. Fotbalistul crescut de club este un
jucător care a evoluat, când avea între 15 și 21 de ani, cel puțin
trei sezoane la clubul respectiv.
În România, doar 17,5% din jucători sunt crescuți de cluburile la
care evoluează acum, sub media europeană, de 23,33%. Cluburile
românești care le dau cele mai mari șanse jucătorilor proprii sunt
Sportul Studențesc (56,8% din totalul minutelor jucate), Oțelul
(35,9%), Craiova (29,4%) și Timișoara (29,3%).

CFR, cea
mai „tare” din Champions League
La polul opus e CFR Cluj, campioana Europei dintre echipele de
Champions League la acest capitol, cu niciun jucător crescut de
club! Și tendința față de sezonul precedent e îngrijorătoare,
numărul fotbaliștilor crescuți de club fiind în scădere.
Tot puțini sunt și jucătorii cu experiență care evoluează la
națională, activi sau inactivi. 19,2% e procentajul din Liga I,
față de 26% media europeană și peste 30% în campionatele cu
pretenții. La noi, sub 10% sunt activi, față de 15,3% media
europeană.

Cumpărăm mult și
prost
Numărul străinilor a crescut constant, dar la această categorie ne
situăm sub media europeană: 30,8%, față de 33,6%. Tendința e însă
de continuă creștere, doar în Ungaria, Polonia și în țările baltice
aceasta fiind mai accentuată decât la noi. Dovadă că totalul
transferurilor per club în 2010 a fost al treilea din Europa! 12,4
jucători a transferat fiecare club de la noi, față de media
europeană de 9,3, doar ciprioții și polonezii fiind mai activi. De
ce e greșită strategia? Pentru că suntem la polul opus în ceea ce
privește durata șederii la club. Media perioadei petrecute la
actualul club e printre cele mai proaste de pe continent, 2,21
sezoane.
Acestea sunt principalele aspecte rezultate din studiul PFPO.
Lucrurile nu pot fi schimbate peste noapte, dar e evident că
trebuie schimbat ceva. Acum avem câteva idei despre compartimentele
a căror strategie trebuie îmbunătățită. Mai trebuie să vrem și să
putem.

26,72 de ani vârsta medie a fotbaliștilor
din Liga I, cu aproape un an mai mare decât media europeană

23,11 ani este media de vârstă în cel mai
tânăr campionat, Letonia