Timișoara – Vaslui:meciul echilibrului

Timișoara n-a câștigat neapărat din punct de vedere tactic meciul cu Vasluiul. Execuția de excepție a lui Cisovsky a fost momentul care a decis partida. Totul coroborat cu superficialitatea fotbaliștilor lui Hizo.
Vasluiul venea la Timișoara cu eticheta de revelație a campionatului și n-a dezamăgit, cu toate că scorul ar putea să dea altă impresie. Organizarea lor a fost una foarte bună și au reușit chiar să creeze destul pericol la poarta lui Pantilimon. Mijlocașii centrali Ghencev și N’Doye au dat drumul repede la minge, ceea ce a asigurat o circulație bună și o viteză de joc ridicată, lucruri esențiale în fotbalul de azi. În plus, senegalezul a apărut de multe ori și în poziție de șut, așa că își dovedește din plin utilitatea. Și benzile au mers bine, fundașii laterali Jovanovic și Hugo Luz ajutând din plin la faza ofensivă, ceea ce a pus multă presiune pe apărarea Timșoarei. Bănățenii au fost exact inversul Vasluiului: benzi cu aport mult mai subțire, compensat însă printr-un centru foarte bun și foarte solid. Asta chiar dacă Alexa și Borbely n-au fost la fel de spectaculoși și de rapizi ca omologii lor de la trupa lui Hizo.

S-a jucat mai mult pe finalurile de repriză 
În special, mijlocul Timișoarei n-a prins o zi chiar foarte bună, Karamyan și compania nereușind să servească foarte multe pase filtrante utile pentru cuplul de atac Bucur-Parks. Dar să ținem cont și de faptul că Timișoarei nu-i place să plimbe prea mult balonul, iar jocul e orientat pentru aducerea a cât mai multor mingi către atacanți. Oricum, dacă tot l-am lăudat mai sus pe Hizo, trebuie să compensăm acum și cu o critică: schimbul făcut pe benzi, cu trecerea lui Aliuță pe dreapta, a fost o decizie necâștigătoare și asta s-a simțit în a doua repriză. Bine, ca să fim drepți până la capăt, meciul n-a fost chiar fenomenal, dar finalurile de repriză au fost mai animate.

Faza care a rupt meciul
S-a petrecut în minutul 73 și e un exemplu perfect că nu trebuie să te relaxezi nicio secundă. E adevărat că Cisovsky a prins o execuție de excepție, dar asta nu scuză faptul că mijlocașii Vasluiului nu au reacționat la urcările în atac ale acestuia.  A fost momentul decisiv: Vasluiul a căzut complet, Timișoara a dat și golul trei, iar meciul nu s-a mai terminat egal, cum era normal.

Ulița cehă, cu Bucur cap de linie
Bucur a fost omul meciului, nu doar pentru cele două goluri marcate, ci și pentru că a reușit să se impună clar în duelurile cu stoperii Vasluiului. Care, apropo, au fost verigile slabe ale echipei lui Hizo. Plus că stilul de joc direct pe vârfuri al lui Uhrin i-a ajutat de minune pe Bucur și Parks. Nici Parks n-a jucat rău, dar finalizarea l-a trădat.

4 ocazii a avut Timișoara, iar Vasluiul a avut 3. E dovada echilibrului care a domnit până la golul lui Cisovsky

24 de mingi au ajuns la Gigel Bucur, care a fost cel mai activ timișorean. Asta e mult pentru un atacant

 

Gabi BALINT
Doru GHEORGHIU

Publicat: 22 09. 2008, 21:42
Actualizat: 23 09. 2008, 09:13