„Trăiesc pentru fotbal”

„El Palito” (în traducere „bățul” sau „cel care împunge”),  așa cum îl poreclesc fanii din Uruguay, a luat-o pe urmele idolului său Roberto Carlos și speră ca FC Porto să fie doar o escală înainte de Real Madrid.
Urcușul lui Alvaro de la micuța Miramar, echipa cu nume de telenovelă, la campioana Portugaliei nu a fost ușor. „Uru”, așa cum l-au alintat colegii de la CFR, a început să bată mingea la Montevideo, când încă nu împlinise patru anișori, visând că va călca pe urmele celebrilor Anselmo, Cea, Dorado, Schiaffino, Ghiggia, campioni mondiali cu naționala celestă, dar și că va scăpa de sărăcie. „Fotbalul este cel mai iubit sport în Uruguay și toți copiii îl practică. M-am dus și eu la fotbal, fiindcă nu vedeam altă șansă în viață. Traiul în America Latină nu era și nu este nici acum ușor, iar mulți dintre copiii care bat mingea de dimineața până seara speră ca ea să-i ajute să scape de sărăcie”, povestește, cu tristețe în glas, Alvaro. El a reușit, dar recunoaște că n-ar fi răzbit fără familie.

„La început, de fiecare dată când eram tentat să mă las de fotbal, tata și frații mei m-au încurajat să merg mai departe. Lor le datorez că am ajuns aici”, mărturisește „Uru”.

"Fotbalul este singura mea pasiune. Am muncit mult ca să ajung aici și mă bucur că mi s-a acordat această șansă"
Alvaro Pereira, mijlocaș FC Porto