Lucrurile simple nu aduc adrenalină. Probabil. Probabil de asta a decis Nicolae Dică să îl folosească pe Junior Morais la centrul terenului, alături de Pintilii. Sigur, miza este introducerea în primul „11” a lui Momcilovic, însă un antrenor care ia decizii fără telefoane din direcția conducerii nu trimite doi fundași stânga pe teren în același timp. Numele importante ale FCSB-ului, Alibec, Budescu, Pintilii sau Tănase au adus 20.000 de oameni pe „Dan Păltinișanu”, mulțime care a văzut un act de agresiune asupra celor în violet. „Ai lor” s-au baricadat în defensivă și au sperat în contraatacuri, ce altceva poți face împotriva unei echipe care a cheltuit pe transferuri în ultimii ani mai mult decât ACS în toată istoria? Ce altceva? Să îndrăznești, spre exemplu, mai ales atunci când vezi că Alibec încă n-a ieșit din vacanță, Budescu s-a întors la nepăsarea care i-a caracterizat cariera, iar… ei bine, centrul terenului e acoperit de Junior Morais. Probabil asta se predă în ziua de azi la cursurile pentru Licența PRO.
După câteva minute în care FCSB se repede din inerție asupra porții adverse, bănățenii își dau seama că nu joacă împotriva unei echipe formate corespunzător și prind curaj. Așa că jocul devine mai alert măcar, dacă reușitele sunt doar cele de wrestling ale unui Alibec ce protestează încontinuu, chiar și când scapă de eliminare după ce-l evită… incomplet pe portarul lui Poli. FCSB are controlul, însă îl are precum un pilot care trebuie să aterizeze un Airbus A320 cu un singur motor funcțional. E cu turbulențe, cu stânga-dreapta, cu sunete ciudate, dar merge, deh! Speranțele unui Dică care pare speriat încă din etapa a doua mai vin de la Budescu, cel ale cărui pase sunt mereu periculoase, chiar dacă Alibec nu e capabil să împingă mingea în poartă. Ce-i drept, atacantul vede balonul în ultima fracțiune de secundă. Ce nu poate FCSB, rezolvă Chivulete! Pe bune, nu altfel. Munteanu ia un „galben” după ce îl lovește cu mingea pe Tănase, apoi mai ia unul la o fază la care îl lovește puternic pe Junior Morais. Fix înainte de pauză, fix cum nu trebuie. Gata, 45 de minute de nimic se termină.
Alibec, părăsit de Budescu pentru Gnohere
Tănase e taxat la pauză, intră Teixeira în locului puștiului care nu a arătat nimic. Și Ionuț Popa are fotbaliști, îl bagă pe Ciucur, acest Răduț wannabe, pentru mai multă creativitate. Însă coordonatele sunt aceleași, asistăm la un joc între două echipe care par să vină după 30 de etape jucate. Oaspeții sunt mai prezenți, e drept, dar asta pentru că au mai multe „glezne” pe teren. Și de la glezne vine izbăvirea, imediat după ce Dică adună curajul de a-l schimba pe Alibec cu Gnohere. Budescu face ce știe mai bine, centrează în fața porții și fix în latul francezului, iar Ionuț Popa dă cu pălăria de pământ în timp ce tabela se schimbă în 0-1.
Timișoara e în zece oameni de câmp și asta se vede, în ciuda avântului pe care echipa lui Popa îl ia atunci când își dă seama că nu mai are ce pierde. Doar că Ciucur are două viteze și cutia blocată, Croitoru are aproape vârsta lui Ionuț Popa, iar de Doman au mai rămas doar articolele de acum zece ani în care era prezentat drept super-talent. Nu se poate, autoritățile locale din Timișoara nu-și permit ceva mai bun fără să lase două cartiere fără apă caldă, așa că deznodământul e limpede. Sigur, cu eliminarea din prima repriză și contra unei echipe construite cu bani mulți, însă înfrângerea lui Poli e inevitabilă. Pentru FCSB, testul e aproape la fel de prost precum cel din prima etapă, însă obiectivul este atins. Șase puncte din șase, însă la Plzen nu joacă Balauru și nici Bîrnoi.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER