VIDEO** Incidente la Rapid-Steaua! Este violența răspunsul la problemele cu fanii?
Incidentele de la meciul Rapid – Steaua din Cupa României ridică
din nou problema relației suporteri-forțe de ordine pe stadioanele
din România. După cum se știe, fanii Stelei prezenți în Giulești au
aruncat cu fumigene și torțe în teren, precum și spre tribuna 0. În
urma acestor evenimente, centralul Alexandru Tudor, împreună cu
Jandarmeria, au decis evacuarea suporterilor steliști din stadion.
Ce a urmat?
Scene desprinse din epoca sovietică:sute de fani care nu
opuneau nicio rezistență au fost bătuți fără nicio
acoperire legală sau regulamentară de forțele de ordine.
Evident, vinovații principali au fost aceia care au aruncat
acele obiecte spre teren și tribune. Acei suporteri au
încălcat legile în vigoare și trebuie pedepsiți. Însă,
pedeapsa trebuie aplicată doar celor în cauză și doar conform
legii. Realitatea românească a fost însă alta: nu numai că nu s-a
făcut niciun efort spre a-i pedepsi doar pe vinovați,
dar s-a trecut la pedepse violente în masă, fără a se ține cont de
circumstanțe. Imaginile filmate de ProTV au surprins scene de
neimaginat: oameni cu mâinile ridicate primeau bastoane, pumni și
picioare din ambele părți ale cordonului de Jandarmi. Este
imposibil ca absolut toți acei suporteri să fie vinovați, astfel că
acest comportament al forțelor de ordine este un abuz. Pur și
simplu.
Situația este cu atât mai gravă, cu cât cauza acestui abuz,
aruncarea de fumigene și torțe, nu a produs victime. În schimb,
„soluția” aplicată de oamenii legii a produs fracturi și capete
sparte. Și acesta nu este primul incident de acest fel.
În primăvară, forțele de ordine au bătut o fată prezentă la un meci
de baschet, aceasta ajungând la Urgență, iar la meciul Steaua –
Timișoara, fanii au fost luați de-a valma și gazați atât de firma
de pază cât și de Jandarmerie. În ce societate se permite
ca pedeapsa la o infracțiune să producă mai multă suferință decât
însăși problema?
Incidente mai crunte în afara
arenelor decât pe stadioane
Până în acest moment, nu există o persoană care să fi decedat în
urma unor incidente petrecute pe stadion. În ultimii 20 de ani,
incidentele huliganice de pe stadioanele din România au produs
pagube materiale și mai mulți răniți. Însă numărul acestora nu este
nici pe departe atât de numeros astfel încât să justifice
intervenții MAI DURE decât însăși INFRACȚIUNEA.
Mai mult, cele mai grave incidente dintre suporteri au avut loc
ÎN AFARA STADIONULUI. Acolo unde firmele de pază nu au nicio
autoritate, totul căzând în sarcina forțelor de ordine publică,
plătite cu bani adunați inclusiv de la „subiecții” intevențiilor
lor. Este de notorietate meciul Dinamo – Steaua din 2006, atunci
când forțele de ordine au folosit gloanțe de cauciuc pe străzi
împotriva fanilor care fugeau. Cu siguranță, atunci au existat mai
multe victime decât fuseseră la cauza intervenției, în stadion!
Este cert că suporterii români nu sunt niște îngerași, dar se
poate afirma cu certitudine că fanii mioritici nu sunt nici pe
departe la un nivel de „răutate” precum există în Italia, Anglia,
Serbia sau Grecia de exemplu. În aceste țări, nu numai că
incidentele create de suporteri au fost mai grave, lăsându-se cu
pierderi de vieți omenești, dar sunt și mult mai dese, fiind parte
a culturii fotbalistice de pe acele meleaguri. În România, deseori
oamenii de fotbal se plâng de lipsa spectacolului fanilor din
tribune, asemeni altor țări. Însă tot aceia sunt primii care
denunță suporterii care le produc, în momentul în care aceștia
comit o eroare cât de mică.
Atunci, de unde aceste intervenții extrem de violente ale
Jandarmeriei? Explicația poate fi găsită în imaginea pe care o au
mulți din angajații plătiți din bani publici despre ei înșiși. Și
anume că unii sunt mai presus de alții, pentru că aparțin de o
instituție care le oferă putere.
De asemenea, persistă ideea că violența poate vindeca orice
infracțiune. O astfel de idee este cu siguranță eronată, mai ales
că avem atâtea exemple în istorie când violența n-a creat decât și
mai multă suferință. În secolul XXI nu mai poate exista culpă
generalizată pentru vina de a aparține unui anumit grup sau
altul.