Vorbele etapei: Merita sau nu Steaua titlul?

Dacă s-ar juca table în loc de fotbal, Steaua ar fi de departe campioana României. O etapă normal-bizară, care ne-a convins: sunt jocuri de culise, iar CFR nu face față presiunii. Se joacă pe bani grei, pe zeci de mii de euro linia, pe sute de mii de euro partida, pe milioane de euro campionatul

Campionatul ăsta se joacă la table. Un marț cu CFR Cluj, un marț cu Rapid, duminică un marț tehnic cu Dacia Mioveni, iar miercuri o diferență de trei linii. Se joacă pe bani grei, pe zeci de mii de euro linia (sau tușa), pe sute de mii de euro partida, pe milioane de euro campionatul. Dacă președintele Ligii umblă cu diplomatul de table prin deplasările naționalei, dacă selecționerul Pițurcă, patronul Gigi Becali, afaceristul Viorel Păunescu, din nou președintele Ligii, Dumitru Dragomir, jolly-jokerul Gigi Nețoiu se întâlnesc să pună campionatul, de table, la cale, atunci de ce ne-am mai mira că antrenorul Daciei Mioveni, Sorin Cîrțu, și băgătorul de seamă al lui Gigi Becali, Virgil Becali, joacă o partidă de table la „Doi Cocoși”, supravegheată de fostul mare arbitru internațional Ion Crăciunescu? Totul cu șapte ore înaintea meciului Steaua – Mioveni!

Dar să recapitulăm. Steaua va fi noua campioană la table, dar merită Steaua și titlul la fotbal? Până în acest moment, eu zic că nu, așa cum nu-l merită nici CFR, nici Rapid și, vă rog, să nu mai vorbim de Dinamo! Cu ce ne-a impresionat Steaua? Cu „dublele” lui Gigi Becali, cu trei piese scoase pe tușă de la CFR, cu un zar de fugă la Târgu Jiu sau cu o poartă-n casă cu Urziceni. Și știința jocului unde e? Sau riscul sau impresia artistică?

Ptiu drace! Încep să cred că și bricheta de pe Giulești a fost de fapt un zar mai mare, din fier forjat! Și-atunci chiar îi dau dreptate lui Deaconu!

Învingând-o pe Dacia Mioveni, Steaua a devenit prima echipă care obținut 1.000 de victorii în primul nostru eșalon. În același timp, a mai atins o cifră rotundă, amintitul meci cu echipa argeșeană fiind al 1.800-lea disputat de ea în Liga I

______________________________________________________________________________

: Steaua ar trebui scutită de chinul disputării fiecărei etape. Are cei mai mulți bani, deci trebuie înscrisă pe viață în Liga Campionilor. Într-un campionat în care banul, nu aspectul sportiv, reprezintă valoarea supremă, nu poate exista un alt lider în afara Stelei. Steaua e protejată de sus. O dovedește tăcerea complice a șefilor fotbalului atunci când în discuție se află subiecte care ar putea atinge roș-albaștrii

Ideea este simplă: Steaua merită să se afle pe prima poziție în clasament. A investit cel mai mult – nici ei nu știu cât și nici nu vom afla vreodată. Și nu, nu vorbim despre transferurile sud-americanilor. Au bani, au butoane și ceva în plus: știința de a folosi atât banii, cât și butoanele.
Șefii fotbalului se poartă cu echipa din Ghencea de parcă ar fi „Cloșca cu puii de aur” a fotbalului nostru. La fel, majoritatea echipelor îi poartă respect etern, aducându-i ofrandă câte 3 puncte săptămânal. Să fim serioși: Steaua nu este parte a patrimoniului național, ci o entitate privată, nici măcar de utilitate publică, al cărei scop este câștigul. Becali și-a dat seama că poate să scoată din fotbal ceea ce pierde din declinul pieței imobiliare. Și infinit mai mult decât poate îndesa acum în gențile diplomat.

Dacă de mâine cea mai urmărită competiție europeană ar fi Liga de Fotbal a Melcilor de Livadă cu Cochilia de Aur, fiți siguri că Becali s-ar pronunța imediat drept descendent al acestora și s-ar implica personal în suflarea cu aur a melcilor de la Palat. Ar transfera și câteva astfel de viețuitoare inclusiv din jungla Americii de Sud, acolo unde – nu-i așa – sunt cele mai bune condiții de viață și dezvoltare fotbalistico-melcească!

Dincolo de discursul despre Dumnezeu, finanțatorul Stelei are calcule cât se poate de pragmatice, izvorâte din lăcomie. Unul dintre cele 10 păcate, nu-i așa, domnule Gigi? Este trist însă că acesta găsește atâția adepți în Liga I, oameni care nu-și pun problema că prin comportamentul din acest sezon ajung să vicieze intern un fenomen, condamnându-l la obscuritatea din care a venit stăpânul butoanelor.