În Oltenia, și pisicile țin cu Craiova!** Povestea hazlie a ultimului titlu câștigat de Craiova

Universitatea Craiova n-a fost dintotdeauna echipa lui Mititelu!
Cu alte cuvinte, nu a fost mereu formația care să lupte pentru
evitarea retrogradării.
Fanii Științei trăiesc și acum cu nostalgia Craiovei Maxima.

Chiar dacă n-a egalat valoarea marii formații de la începutul
anilor 80, Universitatea din campionatul 1990-1991 a adus în Bănie
cel de-al patrulea titlu de campioană, la finele unei ediții în
care a mers cap la cap cu Steaua. Practic, campionatul s-a încins
cu trei etape înainte de final, după ce Craiova a pierdut la FC
Argeș, scor 0-2, iar Steaua a câștigat la Sibiu, cu Inter, scor
2-1.

„După acea etapă, Steaua ne-a egalat la puncte, noi fiind pe primul
loc doar datorită golaverajului. Ei bine, imediat, în antepenultima
etapă, Sibiul a venit la noi. Cum ai noștri erau convinși că
sibienii au cedat jocul Stelei, i-au luat pe sus încă de pe tunelul
de la ieșirea pe teren”, povestește fostul antrenor secund al
Universității din acea perioadă și responsabilul cu pregătirea
fizică, Ștefan Cioacă.

Înjurături și palme
pe tunel!

Oltenii și-au luat măsuri încă dinaintea jocului. Astfel, în
curtea interioară de la vestiare, populată de obicei cu ziariști și
apropiați ai echipei, n-a mai călcat picior de om străin. Imediat
ce s-a ieșit de la vestiare, jucătorii Craiovei i-au luat la
înjurături și la palme pe cei de la Sibiu! „V-ați dat la o parte cu
Steaua, ai?”, „Nesimțiților, v-ați vândut!” sau „Ați venit să
jucați pentru Steaua, f…-vă în gură!”, au fost doar câteva dintre
vorbele de „alint”, însoțite de mișcările mâinilor și ale
picioarelor. Printre cei care au ieșit destul de șifonați atunci a
fost și Dorinel Munteanu, jucător la Inter, care și-a luat câțiva
pumni de la Adrian Popescu! „Cioroianu, care era craiovean, dar
juca la Sibiu, țin minte că ridicase mâinile și striga: «Băi,
fraților, eu n-am nicio vină!»”, rememorează fostul secund de
atunci al lui Cîrțu. „I-am bătut cu 5-1, au intrat pe teren morți
de frică!”.

O poveste interesantă legată de acel meci este cea a
televizării. Sau mai degrabă a netelevizării. Partida urma să fie
transmisă pe micul ecran, iar un car al TVR era deja prezent la
stadion. Cu numai câteva ore înaintea meciului, regretatul Petre
Deselnicu, vicepreședinte la Universitatea, i-a spus arbitrului
Șerban Necșulescu, fostul său coleg de facultate de la Brașov!, că
e musai ca Universitatea să câștige și pentru asta să-i lase pe
băieți să joace mai tare. „Bine, dar condiția mea e să nu se
televizeze meciul”, i-a răspuns Necșulescu.

„Mai bine o mâță decât să tăiați firele”

Primul lucru care le-a dat prin cap gazdelor a fost să taie
cablurile! Ar fi bătut însă la ochi. Ideea salvatoare a venit,
culmea, de la un reprezentant al TVR-ului! Acesta l-a învățat pe
Jean Nițulescu, aflat în stafful Universității, să arunce o pisică
între firele care stabileau circuitul și astfel să producă un
scurtcircuit! Stația de emisie de la care își lua semnalul carul
TVR era plasată la Șimnic, la câțiva kilometri de Craiova. Un
reprezentant al clubului gazdă s-a deplasat acolo „înarmat” cu o
pisică, pe care, într-adevăr, a aruncat-o între firele de circuit.
Transmisia a căzut, iar atunci când defecțiunea a fost remediată,
era deja prea târziu!

Steaua
i-a ascuns pe cei de la Corvinul la „Haiducul”

„În aceeași etapă în care noi jucam acasă cu Sibiul, Steaua
evolua pe teren propriu cu Corvinul Hunedoara”, continuă să
povestească Cioacă, văzut de mulți poate cel mai bun preparator
fizic pe care l-a avut fotbalul românesc. „În ziua dinaintea
meciului, un comando al nostru a mers la București în ideea de a
vorbi cu Jackie Ionescu și cu cei de la Hunedoara să-și joace
corect șansele. I-am căutat pe la toate hotelurile din București,
am fost până și la Pitești, că auzisem că stau acolo, dar degeaba.
Îi ascunseseră cei de la Steaua la ei, la «Haiducul». I-au bătut cu
6-2, n-au mișcat în front. Dar și noi i-am bătut etapa următoare,
la Hunedoara, cu 2-0, apoi am câștigat acasă cu Sportul, 3-1, și am
luat titlul la golaveraj, pentru că și Steaua a bătut tot până la
final, doar-doar ne-om încurca pe undeva. Am meritat acel
campionat, chiar am fost mai buni decât ei”.

„A fost nebunie mare atunci, făcusem eventul! Da, așa e,
nu știu care a scăpat Cupa, dar nu din stejar, ci de sus de pe
terasă. Nu mai conta, eram cu toții în al nouălea cer după
performanța din acel sezon”, Emil Săndoi, fost
internațional și fost jucător la Universitatea Craiova

Nu
doar cei de la Real Madrid au scăpat Cupa!

La numai o săptămână de la încheierea campionatului 1990-1991,
Universitatea Craiova a cucerit și Cupa României, după 2-1 în
finală cu FC Bacău, pe fosta arenă „23 August”. Profesorul Cioacă
povestește cum „petrecerea de încheiere a sezonului a avut loc a
doua zi, la Craiova. Am mers la restaurantul lui Constantin Mitriță
și țin minte că avea un stejar secular în curte. S-a băut șampanie,
vin, bere, fiecare ce a vrut, iar la un moment dat unii dintre
băieți au pus o scară și au urcat în stejarul ăla, ca să bea sus,
în copac, șampanie din Cupa României. La un moment dat, nu știu
care dintre ei a scăpat-o din mâini, iar în contact cu asfaltul s-a
boțit rău de tot… Cum arăta cea pe care au scăpat-o cei de la
Real Madrid, dar să vezi cum arăta aia, a noastră! Au dus-o a doua
zi la un bijutier din oraș, care a asamblat-o la loc, i-a pus
brațele, ce mai, a reparat-o de arăta mai bine ca înainte!”

Cine e
Fane Cioacă

S-a născut pe 26 februarie 1942. Profesor de sport cu
specializarea atletism și fotbal, a activat ca antrenor secund și
preparator fizic la Universitatea Craiova, FC Argeș, Dinamo, UTA,
Politehnica Iași, Steaua, Pandurii Târgu Jiu. A lucrat cu
„principali” precum Constantin Teașcă, Sorin Cîrțu, Ion Moldovan,
Constantin Stancu, Emeric Ienei. A activat o perioadă și în Libia
și Bahrain, de fiecare dată cu Ion Moldovan. În urmă cu câțiva ani
a pus bazele Școlii de fotbal pentru copii și juniori „Marius
Lăcătuș”.

Universitatea Craiova, campioana și câștigătoarea Cupei
1990-1991
Sus: Marcel Popescu (președinte), Cîrțu (antrenor principal),
Săndoi, Olaru, Neagoe, N. Zanfir, Pigulea, Craioveanu, Boldici,
Negrilă (antrenor second), Gîrleșteanu, Mogoșanu, Fane Cioacă
(antrenor secund)
Jos: Ad. Popescu, Prunea, Mănăilă, Ciurea, Gh. Barbu, P. Badea,
Agalliu, Cristescu, Bica

Articol scris de Ioan Viorel