„Cine e, băi, frate, Damila Măciuca asta?”, este întrebarea pe care cu siguranță și-au pus-o mulți dintre cei care urmăresc fotbalul nostru de nivel mic. Evident, curiozitatea este stârnită în primul rând de numele localității vâlcene. Dar respectiva așezare face parte dintr-un ansamblu zonal care mai cuprinde comunele Fârtățești și Mădulari, dar și Bălceștiul lui Mitică Dragomir, cu toate grupate în Valea Ciocanului. Unde ești tu, nene Iancule, ce subiect de schiță mai bun vrei? Trecând însă la fotbalul propriu-zis, Damila este o echipă cu condiții financiare peste nivelul ligii a treia, iar dacă este să ne luăm după proprietarii ei, trei frați originari chiar din Măciuca, atunci când vor promova în liga a doua vor avea stadion nou dotat și cu nocturnă!
Frații Nițu, proprietarii echipei „măciucane”, au planuri mari în ceea ce privește viitorul echipei din satul lor natal
Dacă în ce privește Măciuca lucrurile sunt clare, numele Damila este cu adevărat desprins din folclorul autohton. Lămurirea vine chiar de la unul dintre patronii echipei, Dan Nițu, prezent la toate meciurile echipei, acasă și în deplasare: „Suntem trei frați, eu, Laurențiu și Dumitru, adică Mitică, cu toții originari din Măciuca. Din primele litere ale prenumelor noastre am dat numele echipei, dar și al firmei pe care o avem și care este în spatele acestei echipe. Producem materiale de construcție, printre care țiglă metalică și plasă sudată, dar suntem și importator de metale. Avem cam 400 de angajați, inclusiv în filiala de la București, condusă de fratele cel mare, Mitică”, ne prezintă el pe scurt situația. De fapt, el este principalul susținător al echipei, pasiunea pentru fotbal venind de la faptul că l-a și jucat în tinerețe, aici, în echipa satului.
Prime de victorie și cantonament înainte de meci
În ce privește bugetul echipei, Dan Nițu spune că în acest sezon este de 150.000 de euro, „dar două treimi din sumă vine de la sponsori!”. Contractele fotbaliștilor sunt între 3.000 și 4.000 de euro pe an, cu mici excepții, iar primele de victorie sunt de 300 – 400 de lei acasă și între 600 și 800 de lei în deplasare, depinde de dificultatea meciului. Ce e mai important, banii ăștia chiar ajung la fotbaliști, nu sunt doar vorbe. „La anul, însă, dacă promovăm, vom face un buget de 400.000 de euro, jumătate îi punem noi, jumătate din sponsorizări. Dar, dacă e nevoie, poate mai suplimentăm”, precizează patronul.
Antrenamentele se desfășoară de regulă la Râmnicu-Vâlcea, de unde sunt majoritatea fotbaliștilor din lot. Pentru cei care nu sunt din zonă, conducerea clubului a închiriat trei apartamente în oraș, în care stau câte doi-trei jucători. Iar cantonamentele dinaintea meciurilor se țin la pensiunea de 4 stele de la Măciuca, proprietate de asemenea a celor trei frați.
Vine lumea la Măciuca precum la Mecca!
Proprietarii echipei au gânduri mari. Dan și Laurențiu Nițu visează cu ochii deschiși: „Putem ține fără probleme echipa în Liga a II-a. Noi ne gândim însă și mai departe, niciodată să nu spui niciodată! Din vară, dacă promovăm, mărim capacitatea tribunelor de la Măciuca. Acum sunt vreo cinci sute de locuri, dar niciodată nu vin mai puțin de o mie de oameni la meciuri! Se strâng din toate satele din jur. Facem 3.000 de locuri pentru început și avem în plan și instalație de nocturnă! Echipă avem, mai aducem și ceva întăriri, oricum jucători tineri. De multe ori se întâmplă să nu avem fotbaliști peste 24 de ani în teren. Nu ne grăbim, încercăm să facem lucrurile cu calm și bine, pentru că dacă lucrezi bine nu se poate să nu vină și satisfacțiile”, conchid ei, cu siguranța oamenilor de afaceri care știu despre ce vorbesc.
41 de puncte are Damila Măciuca în clasamentul Seriei a IV-a, cu trei mai multe decât Minerul Motru și cu cinci peste FC Caracal, cu 10 etape înainte de finalul campionatului
Imn de la Radio 21 pe muzică Queen
Damila este o raritate printre echipele din liga a treia și pentru că are un imn! Acesta a fost realizat de componenții matinalului de la Radio 21, iar cuvintele sunt puse pe muzica hitului „We will rock you”, al celor de la Queen. Prima strofă arată astfel: „De prin Vâlcea se ridică o echipă luptătoare/ Forța noastră și tăria sunt mereu nemuritoare / Toată lumea a-nțeles, jucăm pentru palmares / Luptă Damila pentru Oltenia”.
„Lumea se amuză când aude de Măciuca, dar ne-am obișnuit. Mai vorbim peste câțiva ani, vedem atunci unde se va afla Măciuca din punct de vedere fotbalistic!”, Dan Nițu, patron Damila
Măciuca își face site
Condițiile de care beneficiază gruparea vâlceană încep cu autocarul modern, marca Neoplan, achiziționat special pentru echipă de către patroni. Nu este chiar nou-nouț, dar oricum arată foarte bine. Colorat în alb și verde, culorile firmei și ale echipei, are atât în față, cât și în spate și pe părțile laterale stema clubului. „Foarte curând – precizează cu mândrie Laurențiu Nițu – dăm drumul și la site-ul clubului. Începem să arătăm ca o echipă care se respectă”.
Fotbal și civilizație de liga a treia
Mare meci, mare, vinerea trecută, așa că fuga la Clinceni, unde ineditul lider al Seriei a IV-a din Liga a III-a juca împotriva gazdelor de la Metaloglobus București într-un meci din cadrul etapei a 20-a. Acolo, surpriză: un teren neașteptat de bun, o tribună cochetă, iar lângă, alt teren, de antrenament și, ceva mai sus, o altă arenă, care arată foarte bine, cu un teren excelent gazonat și cu tribună englezească, ținută probabil de cei de la Clinceni pentru zile mai bune. Cine spunea că nu există condiții la Divizia C? Apar și oaspeții la teren. Vin cu autocarul, un Neoplan producție 2004, direct de la Măciuca lor. Echipament de prezentare, toți la fel, în treninguri verzi. Se vede că joacă în altă ligă! Și începe meciul. Mai buni cei de la Măciuca, impulsionați de pe margine de antrenorul Eric Lincar, fostul fotbalist al Stelei ajuns acum la 33 de ani. Oaspeții deschid scorul în minutul 4, din penalty, dar gazdele egalează cam după jumătate de oră, prin „paișparul”lor, care după ce a marcat i-a dat la o parte pe coechipierii care au sărit să-l felicite și s-a dus glonț, cu degetul la gură, către galeria oaspeților, alcătuită din vreo 15 copii, toți cu vârste între 12 și 16 ani. Bravo, neică! Începi să arăți a fotbalist!
„Nu vă e rușine, băi, Lincar? Nesimțiților!”
După pauză, chinul celor din teren continuă. Mult hei-rup și doar vreo doi-trei care arată că sunt capabili să joace mai sus de acest nivel. În schimb, spectacolul se mută pe banca gazdelor și în tribune. Antrenorul localnicilor se agită de mama focului, își pune mâinile în cap la fiecare decizie a arbitrului, la fel în tribună câțiva suporteri ai Metaloglobusului. Se termină 1-1, dar nu toată lumea e mulțumită. Arbitrii ajung la vestiare printre sudălmi, tehnicianul gazdelor gesticulează larg – „nu se poate așa ceva, totul contra noastră. Și nu e prima oară, ce rost are să mai jucăm!? Murim pe bancă!” -, în timp ce Lincar e luat în primire de un spectator mai tânăr: „Nu vă e rușine, mă, ați venit cu arbitrii? Nesimțiților!”. „Domnule, calm. Nu e decât un meci de fotbal. S-a terminat, ce rost are să ne enervăm?”, vine replica foarte calmă a lui Eric. Numai că tocmai calmul ăsta îi irită și mai tare pe susținătorii locali.Mai vine unul, care-i strigă de la obraz lui Lincar: „Rușine, bă! Așa vreți să câștigați?”. Ei, da, suntem la liga a treia și ca fotbal, dar și ca nivel de civilizație.
„Avem Măciuca cea mai tare!”
Vâlcenii au fost încurajați la partida de la Clinceni și de o micuță galerie venită de la Măciuca la bordul unui microbuz pus la dispoziție de club. Puștii, cu vârste cuprinse între 12 și 16 ani și care evoluează la grupele de copii și juniori ale Damilei, și-au încurajat pe tot parcursul meciului favoriții, refrenul preferat fiind: „Avem echipă, avem valoare / Avem Măciuca cea mai tare!”. Patronii echipei susțin că din campionatul viitor, „adică în Liga a doua, cu siguranță vom avea nevoie de autocare pentru deplasările fanilor noștri. Însă cheltuielile vor fi suportate jumătate de noi, jumătate de ei, care sunt constituiți în asociație de suporteri!”.
„Măcar aici am liniște”
Eric, nu e cam lung drumul de la Steaua, unde ai jucat, la Măciuca? Și ce dacă e Măciuca, ce dacă e liga a treia? Important este pentru mine că aici îmi pot pune în practică ideile și că am liniște din partea celor care finanțează echipa. În altă parte n-ai avut liniște? Am început acest campionat la Hunedoara, iar înaintea etapei a cincea, când conduceam în clasament, a venit omul cu banii și mi-a spus: „nu-l băga pe ăla!”. Ei bine, pe ăla l-am băgat! La pauză, spunea în tribună că mă dă afară. OK, am plecat, pentru că nu pot trece peste niște principii. Aici, la Măciuca, nu vine nimeni să-mi spună pe cine să bag și pe cine nu, pot lucra așa cum vreau, iar la vară sper să bifez a doua promovare în liga a doua. Ai promovat vara trecută și cu Callatis Mangalia, dar n-ai rămas. De ce? Din aceleași motive pentru care am plecat și de la Hunedoara. Pentru că sunt unii care au impresia că, dacă dau banii, pot să încurce și fișa postului! Ei bine, nu! Ca antrenor, dacă pleci capul o dată, apoi îl pleci mereu, iar mie nu mi-a plăcut niciodată să țin capul plecat. Eu am marele avantaj că pot face din meseria asta un hobby. O fac din pasiune, nu banii sunt pe primul plan, din punctul ăsta de vedere m-am asigurat atât timp cât am jucat.
L-am adus pe Lincar înaintea returului, când ne aflam la trei puncte de primul loc. Acum avem trei puncte în față! El se încadrează perfect în profilul de antrenor pe care ni l-am dorit pentru liga a doua. Vreau să colaborăm pentru multă vreme, pentru că eu nu sunt genul care schimbă antrenorii ca pe ciorapi! Dan Nițu, patron Damila
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER