Marin Dragnea, jucător timp de zece sezoane la Dinamo, despre dezvăluirile lui Cornel Dinu: „Nu-mi aduc aminte să fi fost avantajați de arbitraj, ba dimpotrivă” | EXCLUSIV
Marin Dragnea, trei titluri ca jucător cu Dinamo, a fost om de bază al echipei Dinamo în anii 80, cei mai buni ani din istoria clubului din Șoseaua Ștefan cel Mare. Întotdeauna a spus lucrurilor pe nume, așa a făcut-o și acum: Nicușor era un antrenor cu clasă, Dinu venise cu o viziune modernă și studierea adversarilor, iar arbitrajele, se poate și viziona peste timp, n-au ajutat-o deloc pe campioana României.
La 64 de ani (născut pe 1 ianuarie 1956), Dragnea e un tip direct, care nu se ferește de întrebări. Susține că schimbe adesea mesaje pe Whattsup cu Cornel Dinu și că rămâne „câine pînă la moare” orice s-ar întâmpla.
Dragnea: Acea generație a fost cea mai bună din istoria clubului
Prosport: Ce părere aveți de remarcile fostului antrenor Dinu?
Marin Dragnea: Nu știu ce însemnătate mai au azi aceste afirmații… Ca fotbalist în acele vremuri, nimeni nu îți spunea nimic despre astfel de lucruri. Toți ne spuneau să jucăm bine, să învingem, ne promiteau multe chestii. Nu mă interesa pe mine arbitrajul. Eu am trăit și văzut ulterior toate acele meciuri din cupele europene. Poate să vină cineva să spună că am primit unul sau două penalty-uri cadou sau că Dinamo a marcat din ofsaid vreun gol? Vă spun că nu… Nu mai zic că la Liverpool au fost 3-4 decizii grosolane în favoarea englezilor, faza golului și croșeul din fața lui Movilă… Nu-mi aduc aminte să fi fost avantajați de arbitraj, ba dimpotrivă.
Și, totuși, de ce aceste declarații acum, în 2020?
Eu nu contest că domnul Cornel Dinu nu are dreptate. E posibil că așa cum procedau alții, trebuie să contrabalansăm și noi și să avem arbitraje corecte. Dacă alții dădeau la arbitraje diverse lucruri, probabil am dat și noi, să nu fim furați! Ce mă deranjează e faptul că se acreditează ideea că Dinamo avea echipă slabă și a fost ajutată să ajungă până acolo. Cei tineri, care citesc ce spune Cornel Dinu, cred că n-avem valoare. Ori nu este adevărat! Acea generație a fost cea mai bună din istoria clubului. Acum, Cornel Dinu, într-o scrisoare, laudă echipa… La prima vedere a fost urât!
Cornel Dinu a dat înapoi puțin, așa mi s-a părut și mie, însă fără a retracta ce a spus.
Așa e! Practic e și munca lui acolo. El a fost antrenor secund, știa limbi străine, era trimis la meciuri în străinătate, analiza adversarul. A venit cu ceva modern. Însă cel care conducea antrenamentele, am vzăut că și ăsta e un subiect de polemică prin presă, a fost Niculae Nicușor.
Un om care ne respecta, care era bine pregătit și, după părerea mea, cel mai bun antrenor din istoria clubului. Filozofia lui era ca jucătorii să facă ambele faze. Dacă nu alergai, zburai din echipă. Gigi Mulțescu a fost rezervă mult timp… Sunt multe povești!
Cum a ajuns premerul Constantin Dăscălescu la baza de la Săftica
Ce vă doare cel mai mult?
În loc să sărbătorim 36 de ani de la o performanță deosebită, noi ne certăm între noi. Nu e normal! În plus, mă contrariază niște lucruri. Nimeni nu vorbește de presiunea la care eram supuși atunci. Am scos un 1-1 la Minsk. La retur a venit premierul Constantin Dăscălescu la baza de la Săftica, în seara dinaintea partidei, practic omul numărul 3, după Nicolae și Elena Ceaușescu.
Ne-a promis multe, doar să-i batem pe sovietici. A zis că dă o masă. Vă dați seama ce era dacă nu învingeam? S-a ținut de cuvânt, a dat masa dar nu a venit. Au fost atunci la întâlnirea aceea Postelnicu, Lina Ciobanu și Suzana Gâdea. Toată lumea tremura în fața ăstora. E ușor să vorbești azi, atunci era greu.