Pe 18 septembrie 2011, un meci Pandurii – Steaua oferea o fază îngrozitoare: Gardoș a dat drumul unei intrări criminale asupra lui Băcilă, iar intervenția s-a soldat cu o fractură de tibie și peroneu pentru fundașul gorjenilor. Avea să fie, practic, finalul carierei lui Cosmin. La 12 ani după ce Gardoș i-a făcut franjuri piciorul stâng, Băcilă se regăsește azi în drama accidentării lui Dragoș Iancu, rupt de Țicu în timpul partidei Petrolul – Hermannstadt: ”N-am avut puterea să mă uit. M-ar răscoli. Îl voi suna să-l încurajez”. Fostul fotbalist s-a apucat de o meserie inedită după ce a pus ghetele în cui, forțat de destin: ”Din păcate, urșii au ajuns să moară precum câinii vagabonzi”.
În minutul 6 al întâlnirii Petrolul – Hermannstadt, căpitanul gazdelor, Valentin Țicu, i-a produs lui Iancu o fractură de peroneu. Jucătorul Sibiului intră azi în operație. ”Nu am văzut meciul, am aflat dimineață despre episod, am citit ce s-a întâmplat, dar n-am fost curios și nici n-am avut puterea să văd imaginile video. M-ar fi răscolit”, spune Băcilă, victima unuia dintre cele mai dure momente din Liga 1 postrevoluționară.
Îmi trec și acum prin fața ochilor orele de după accidentarea mea. Ambulanțele venite pe teren, o căldură puternică simțită în corp, apoi o durere din ce în ce mai mare, două zile de așteptare până la intervenția chirurgicală. A fost groaznic”, Cosmin Băcilă pentru Prosport
Completează: ”Primul gând care mi-a venit în minte a fost să-l sun ca să-l îmbărbătez. Îl voi căuta pentru a-i spune câteva cuvinte din partea unuia care a trecut deja printr-o încercare similară. Îl rog să fie tare, să se gândeasă la o refacere cât mai rapidă, să se liniștească. Știu că mintea zboară în multe direcții în aceste momente, dar important este ca, pe lângă familie, să aibă parte de o susținere totală din partea clubului”.
El rememorează perioada trăită după evenimentul din 2011: ”Vorbeam cu mine să mă calmez. Să mă autoîncurajez. Cu ajutorul lui Dumnezeu, am trecut peste tot. Dar singurul om din fotbal care a fost cu adevărat alături de mine se numește Marin Condescu, fostul președinte de la Pandurii. În rest, nimeni! Nu mai spun de Gardoș, că nici până în ziua de azi nu a venit să-și ceară scuze. Lipsă totală de respect și de omenie. M-am mai uitat o singură dată la faza cu pricina. A venit tare rău! Nu și-a propus să-mi rupă piciorul, dar sigur era hotărât să mă lovească”.
Am primit mesaje, înjurături. Toți s-au întors împotriva mea, mai ales dinamoviștii sau rapidiștii. Dacă aș da timpul înapoi, n-aș mai fi făcut faultul. Am ținut legătura o perioadă cu Băcilă. A fost destul de supărat. Am tratat relația așa cum mă gândeam că mi-aș dori să fiu tratat dacă eram în locul lui. Ce să vorbesc cu ăla care mi-a rupt piciorul? Așa am gândit-o eu”, Florin Gardoș pentru fanatik.ro, aprilie 2023
Cum ar reacționa dacă l-ar întâlni azi față în față pe omul care i-a schimbat viața? ”L-aș saluta și aș pleca mai departe. Nu-i port ranchiună. Să fie sănătos! Să-și vadă de viața lui! Dar să nu uite că putea să evite acea intrare. Eram într-un moment foarte bun al carierei, apăruseră câteva discuții pentru transfer, mai ales că mai aveam doar trei luni de contract cu Pandurii”.
Azi, Cosmin Băcilă este antrenor de copii și juniori la CSM Făgăraș și silvicultor. ”Mi-a fost mai greu la început să lucrez cu cei mici, dar ușor-ușor am înțeles cum trebuie să colaborăm. Sunt mulți puști talentați, dar, din păcate, cum dau puțin de greu preferă să se oprească. Foarte ușor fac pasul înapoi și ai nevoie de mult tact pentru a-i ține conectați. Înainte, când cerea antrenorul să facem o tură de alergare, adăugam încă una de la noi. Acum, la jumătate spun stop”, afirmă Cosmin.
Jobul de suflet al lui Băcilă este în prezent în aria silviculturii: ”Gestionez un fond de vânătoare din Făgăraș. E o pasiune moștenită din familie, iar când s-a ivit momentul potrivit n-am ezitat o secundă. Am în spate aproape 20 de ani de peripeții în domeniu”.
Vorbește despre unul dintre subiectele tot mai grave cu care se confruntă România: ”Efectivele de urs s-au înmulțit foarte tare. Din păcate, încă nu s-a dat drumul la vânătoare. Au devenit o problemă pentru populație, pentru crescătorii de animale. Înainte era o specie-emblemă a țării. Acum au ajuns să fie călcați cu mașina sau cu trenul, să moară ca niște câini vagabonzi”.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER