5 întrebări pentru Răzvan Burleanu legate de plecarea lui Victor Pițurcă de la națională
ProSport îi adresează lui Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal, cinci întrebări legate de plecarea lui Victor Pițurcă de la națională.
Trei ani și trei luni. Atât a durat cel de-al treilea mandat la națională al lui Victor Pițurcă la națională. Fostul selecționer a semnat joi un contract cu arabii de la Al Ittihad, punând astfel punct nu doar colaborării cu Federația Română de Fotbal, dar și telenovelei începută în urmă cu aproape două luni, în jurul căreia întreaga presă sportivă din România a gravitat. Un comunicat apărut pe site-ul federației a răspuns întrebării care nu lipsea de la nicio conferință de presă, nici a lui Pițurcă, nici a lui Burleanu. Și care poate uneori enerva suporterul de rând, cel care începuse să creadă că subiectul plecării selecționerului este unul inexistent, fără un dram de adevăr.
„Federația Română de Fotbal și Victor Pițurcă au reziliat astăzi, 16 octombrie 2014, de comun acord, contractul privind postul de selecționer al echipei naționale a României, precum și contractele celorlalți membri ai staff-ului primei reprezentative”, se arăta în comunicatul federației. În următoarele rânduri este anunțată conferința de presa a lui Burleanu de luni, acolo unde sunt promise explicații referitoare la situația echipei naționale. ProSport îi adresează președintelui FRF cinci întrebări legate de plecarea lui Victor Pițurcă.
1. De ce în ziua în care selecționerul a părăsit naționala, a considerat că este mai important să fie la tragerea la sorți a grupelor de la Campionatul European de minifotbal?
Răzvan Burleanu a ocupat funcția de președinte al Federației Române de Minifotbal aproape cinci ani. Locul acestuia a fost luat de Ioan Onicaș la începutul lunii aprilie, după alegerile de la federație, moment în care Burleanu a prioritizat cele două funcții de președinte: a demisionat de la minifotbal, lăsându-l pe fostul vicepreședine la cârma federației: „Am ales să mă concentrez exclusiv asupra misiunii de la Casa Fotbalului”, își argumenta Burleanu alegerea. Și totuși, în ziua în care se decidea viitorul naționalei, președintele federației se afla în Muntenegru, la tragerea la sorți a grupelor de la Campionatul European de minifotbal. E greu de crezut faptul că Burleanu nu avea la cunoștință cele ce aveau să se întâmple după întoarcerea naționalei de la Helsinki, însă a fost preferată prezența la un eveniment unde, teoretic, nu avea nicio obligație să fie, mai ales ca președinte al Federației Române de Fotbal.
Burleanu e plecat cu minifotbalul, a rămas așa cum am spus, a fost minicandidat, acum e minipreședinte ocupat cu minifotbal, care nu e înregistrat pe nicăieri. Cred că ar fi bine dacă ar spune cine i-a plătit avionul și toate cele
Mircea Sandu, fost președinte FRF
2. Cu cine a negociat Pițurcă rezilierea contractului? El era în Muntenegru, Chivorchian în concediu.
Dezinteresul legat de fostul selecționer a fost și mai tare subliniat în momentul în care Pițurcă a părăsit naționala într-o zi în care la Casa Fotbalului nu se aflau nici președintele ei, nici secretarul general: „Eu mă întreb cum s-a reziliat acest contract, când domnul Burleanu este plecat, și pe banii cui, în timpul serviciului, în Muntenegru, unde sunt alegeri sau calendar pentru minifotbal? Deci în ziua în care se anunță rezilierea contractului selecționerului, președintele a plecat. Cu cine a vorbit Pițurcă? Iar dacă Burleanu a plecat, Chivorchian și-a luat concediu”, a comentat fostul președinte al Federației Române de Fotbal, Mircea Sandu.
Chivorchian, secretarul general al FRF, este considerat a fi fost omul de la federație care și-a îndreptat toate eforturile către a-l obliga pe Pițurcă să părăsească echipa națională
3. Ce înseamnă „rezilierea de comun acord”? Câți bani a trebuit să plătească Pițurcă federației, într-o perioadă în care bugetul FRF este unul problematic?
Sunt vehiculate două variante: Pițurcă fie a plecat gratis, fie a plătit doar 400.000 de euro, în condițiile în care clauza era una apropiată de 700.000 de euro. Într-o perioada în care sponsorul principal al naționalei, Timișoreana, se gândește să renunțe la colaborarea cu federația, una care aducea 600.000 de euro anual, iar discuțiile legate de bugetul FRF au aceeași concluzie, una negativă, faptul că nu s-a putut profita la maximum de plecarea lui Victor Pițurcă reprezintă o dovadă de amatorism a managementului actualei conduceri a federației.
4. Ce influență are Gino Iorgulescu, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal, în alegerea noului selecționer?
Sunt vehiculate două nume care ar putea prelua naționala: Cosmin Olăroiu și Walter Zenga. Ambii antrenori sunt în relații mai mult decât bune cu Iorgulescu, cel care i-a luat locul lui Dumitru Dragomir la conducerea Ligii Profesioniste de Fotbal: „Eu am discutat cu Olăroiu și mi-a spus că renunță la bani, renunță la tot pentru echipa națională. Din păcate, el este sub contract în momentul de față. Dacă federația se înțelege cu clubul lui, atunci Olăroiu este dispus să vină la națională”, a declarat Iorgulescu imediat după plecarea lui Pițurcă de pe banca tehnică a României, atrăgând astfel atenția lui Burleanu asupra unui posibil înlocuitor. Atât Zenga, cât și Olăroiu, au antrenat fosta echipă a lui Iorgulescu, FC Național.
5. De ce a evitat să vorbească despre plecarea lui Pițurcă, în condițiile în care fostul selecționer a recunoscut de fiecare dată negocierile și a preferat să spună că se alintă atunci când declară că vrea să plece?
Încă de la alegeri, atunci când Burleanu a vorbit despre venirea lui Reghecampf la echipa națională, relația dintre Pițurcă și actuala conducere nu părea a fi una de viitor. Acest lucru a fost confirmat și de fostul selecționer după prima tentativă eșuată de plecare de la națională: „Nu mă simt dorit 100% de federație”. Iar dacă Pițurcă a recunoscut în nenumărate rânduri că ar pleca în secunda doi dacă ar avea o ofertă, Burleanu fie a evitat să vorbească despre subiect, fie a oferit declarații ambigue, fie a caracterizat drept „alint” atitudinea lui Pițurcă. A promis transparență atunci când a devenit președinte al Federației Române de Fotbal, dar a oferit de fiecare dată mai degrabă informații legate de centrele regionale decât despre situația selecționerului.