Acasă la Ivan cel Groaznic, lângă casa lui Rinat Dasaev. Tot ce trebuie să știți despre meciul Rusia – România. Loturi, statistică, istorie

Reprezentativele naționale ale României și Rusiei au avut niște trasee ale dezamăgirii asemănătoare în acest an. Ambele au participat la Euro, neizbutind să treacă de grupe, acumulând câte un singur punct.

După acest turneu final, ambele și-au schimbat selecționerii, însă rezultatele pozitive întârzie să le apară. Este adevărat, reprezentativa Rusiei a jucat numai amicale, pentru că este calificată direct la viitorul turneu final al CM, ca țară care îl găzduiește. Însă chiar și așa, rezultatele de până acum nu sunt deloc încurajatoare, trezind chiar și ingrijorarea președintelui Putin! Iar cei din fotbalul rus au parcă mai puține circumstanțe atenuante, pentru că ei în niciun caz nu se pot plânge de lipsa banilor, a condițiilor, a unei arii generoase de selecție și de alte asemenea motive, des uzitate de cei de la noi. Așa că se poate spune că meciul de la Groznîi va fi o confruntare a dezamăgirilor, a regresului fotbalistic.

O singură dispută, tot amicală
Cu Rusia ne-am mai întâlnit o singură dată, tot într-un meci amical, în 2008, când am învins neașteptat de ușor, 3-0. Este adevărat, ne-am confruntat și cu URSS de 9 ori, însă Rusia este altceva. Interesant însă că dintre țările socialiste europene, la fotbal fosta URSS s-a întâlnit cu noi de cele mai puține ori. Spre comparație, cu Ungaria a jucat de 20 de ori, cu Iugoslavia de 16, cu Bulgaria și RDG de câte 15, cu Polonia de 14, cu Cehoslovacia de 12. Este adevărat, cu Albania nu s-a confruntat vreodată, însă acest fapt a avut la bază mai ales motive politice, căci cele două țări au fost mai tot timpul cu relațiile diplomatice rupte. Revenind, mai jos este caseta tehnică a respectivei unice întâlniri de care pomeneam.

București, 26.03.2008: ROMÂNIA – RUSIA 3-0 (1-0) amical
Stadion: Steaua. Spectatori: 11.000. Arbitru: Asaf Kenan (Israel).
Au marcat: Marica (44), D.Niculae (60), M.Niculae (75).

ROMÂNIA: Marius Viorel POPA (Poli Știința Timișoara) înloc.89 Răzvan Marian STANCA (Dacia Mioveni) – Cosmin Marius CONTRA (Getafe CF / Spania) înloc.69 George Cristian OGĂ‚RARU (AFC Ajax Amsterdam / Olanda), Sebastian Gabriel TAMAȘ (AJA Auxerre / Franța) înloc.37 Ovidiu PETRE (Steaua București), Nicolai Dorin GOIAN (Steaua București), Răzvan RAȚ Dincă (Șahtar Donețk / Ucraina) înloc.87 László SEPSI (SL Benfica / Portugalia) – Matei Mirel RĂ‚DOI (Steaua București), Cristian Eugen CHIVU / cpt (Internazionale Milano / Italia) înloc.46 Constantin Nicolae DICĂ‚ (Steaua București) – Florentin PETRE (ȚSKA Sofia / Bulgaria) înloc.62 Bănel NICOLIȚĂ‚ (Steaua București), Răzvan Vasile COCIȘ (Lokomotiv Moskva / Rusia) înloc.84 Marian ALIUȚĂ‚ (Poli Știința Timișoara), Adrian MUTU (Fiorentina ACF / Italia) înloc.46 Marius Constantin NICULAE (Inverness Caledonian Thistle / Scoția) – Ciprian Andrei MARICA (VfB Stuttgart / Germania) înloc.46 Daniel George NICULAE (AJA Auxerre / Franța). Antrenor: Victor PIȚURCĂ‚.

RUSIA: Igor AKINFEEV – Aleksandr ANIUKOV, Aleksei BEREZUȚKI / cpt, Serghei IGNAȘEVICI, Vasili BEREZUȚKI (64 SÎCEV) – Vladimir BÎSTROV, Roman ȘIROKOV, Igor SEMȘOV, Diniar BILIALETDINOV (61 Dmitri TORBINSKI) – Iuri JIRKOV, Roman ADAMOV (59 Roman PAVLIUCENKO). Antrenor: Guus HIDDINK.

Meciul 676
Partida contra Rusiei va fi cea de-a 676-a (a 323-a din deplasare) din palmaresul echipei noastre naționale, fiind totodată ultima din acest an. Iar Groznîi va deveni a 195-a localitate în care a jucat de-a lungul timpului.

Cele două loturi
ROMÂNIA

• Portari

Valentin Alexandru COJOCARU n. 01.10.1995 (FC Crotone / Italia) – debutant
Silviu LUNG jr. n. 04.06.1989 (AFC Astra Giurgiu) – 3 / 0
Costel Fane PANTILIMON n. 01.02.1987 (Watford FC / Anglia) – 23 / 0

• Fundași

Gabriel Nicolae ENACHE n. 18.08.1990 (FC Steaua București) – 4 / 0
Steliano FILIP n. 15.05.1994 (FC Dinamo 1948 București) – 6 / 0
Dragoș GRIGORE n. 07.09.1986 (Al-Sailiya / Qatar) – 27 / 0
Iasmin LATOVLEVICI n. 11.05.1986 (Kardemir DÇ Karabükspor / Turcia) – 10 / 0
Cristian Ionuț SĂ‚PUNARU n. 05.04.1984 (AFC Astra Giurgiu) – 19 / 0
Alin Dorel TOȘCA n. 14.02.1992 (FC Steaua București) – 4 / 0
Bogdan Ionuț ȚÎRU n. 15.03.1994 (FC Viitorul Constanța) – debutant

• Mijlocași

Eric Cosmin BICFALVI n. 05.02.1988 (Tom Tomsk / Rusia) – 3 / 0
Răzvan Gabriel MARIN n. 23.05.1996 (FC Viitorul Constanța) – 3 / 1
Dragoș Ionuț NEDELCU n. 16.02.1997 (FC Viitorul Constanța) – debutant
Adrian POPA n. 24.07.1988 (FC Steaua București) – 20 / 3
Andrei PREPELIȚĂ‚ n. 08.12.1985 (FK Rostov-na-Donu-na-Donu / Rusia) – 13 / 0

• Atacanți

Florin ANDONE n. 11.04.1993 (RC Deportivo La Coru̱a / Spania) Р12 / 1
Gheorghe Teodor GROZAV n. 29.09.1990 (Terek Groznîi / Rusia) – 18 / 3
Dorin ROTARIU n. 29.07.1995 (FC Dinamo 1948 București) – 1 / 1
Sorin Bogdan STANCU n. 28.06.1987 (GençlerbirliĂŸi SK / Turcia) – 48 / 12
Selecționer
Christoph Paul DAUM n. 24.10.1953 – 4. 1. 2. 1. 6-4

RUSIA

• Portari

Igor Vladimirovici AKINFEEV n. 08.04.1986 (PFK ȚSKA Moscova) – 93 / 0
Soslan Totrazovici DJANAEV n. 13.03.1987 (FK Rostov-na-Donu) – 1 / 0
Stanislav Vasilievici KRIȚIUK n. 01.12.1990 (FK Krasnodar) – 2 / 0

• Fundași

Vasili Vladimirovici BEREZUȚKI n. 20.06.1982 (PFK ȚSKA Moscova) – 102 / 6
Fedor Vasilievici KUDRIAȘOV n. 05.04.1987 (FK Rostov-na-Donu) – 3 / 0
Ilia Olegovici KUTEPOV n. 29.07.1993 (FK Spartak Moscova) – 2 / 0
Ivan Evghenievici NOVOSELȚEV n. 25.08.1991 (FK Zenit Sankt-Petersburg) – 4 / 0
Andrei Sergheevici SEMENOV n. 24.03.1989 (FK Terek Groznîi) – 4 / 0
Roman Aleksandrovici ȘIȘKIN n. 27.01.1987 (FK Lokomotiv Moscow) – 13 / 0
Viktor Vladimirovici VASIN n. 06.10.1988 (FK Ufa) – 3 / 0

• Mijlocași

Aleksandr Iurievici EROHIN n. 13.10.1989 (FK Rostov-na-Donu) – 3 / 0
Iuri Aleksandrovici GAZINSKI n. 20.07.1989 (FK Krasnodar) – 4 / 0
Denis Borisovici GLUȘAKOV n. 27.01.1987 (FK Spartak Moscova) – 47 / 5
Aleksandr Sergheevici GOLOVIN 30.05.1996 (PFK ȚSKA Moscova) – 8 / 2
Iuri Valentinovici JIRKOV 20.08.1983 (FK Zenit Sankt-Petersburg) – 71 / 2
Dmitri Vladimirovici KOMBAROV n. 22.01.1987 (FK Spartak Moscova) – 41 / 2
Aleksei Andreevici MIRANCIUK n. 17.10.1995 (FK Lokomotiv Moscova) – 4 / 1
Pavel Sergheevici MOGHILEVEȚ n. 25.01.1993 (FK Zenit Sankt-Petersburg) – 2 / 0
Magomed Mustafaevici OZDOEV n. 05.11.1992 (FK Rubin Kazan) – 9 / 0
Aleksandr Sergheevici SAMEDOV n. 19.07.1984 (FK Lokomotiv Moscova) – 34 / 5
Roman Sergheevici ZOBNIN 11.02.1994 (FK Spartak Moscova) – 5 / 0

• Atacanți

Maksim Sergheevici KANUNNIKOV n. 14.07.1991 (FK Rubin Kazan) – 9 / 0
Aleksandr Aleksandrovici KOKORIN n. 19.03.1991 (FK Zenit Saint Petersburg) – 43 / 12
Kirill Viktorovici PANCENKO n. 16.10.1989 (FK Dinamo Moscova) – 1 / 0
Dmitri Dmitrievici POLOZ n. 12.07.1991 (FK Rostov-na-Donu) – 5 / 0
Selecționer
Stanislav Salamovici CERCESOV n. 02.09.1963 – 4. 1. 1. 2. 5-6

Meciurile Rusiei din acest an
26.03; Moscova: RUSIA – LITUANIA 3-0 (1-0) amical
Spectatori: 35.400. Marcatori: Smolov (41), Golovin (61), Glușakov (72). Arbitru: Orsato (Italia). C.G.: O.Ivanov, Iusupov – Slivka, Verbickas.
RUSIA: Krițiuk (46 Guilherme) – Smolnikov, A.Berezuțki (46 Kerjakov), Ignașevici, Kombarov – Glușakov, Mamaev (46 Iusupov) – Samedov (46 Ionov), O.Ivanov (69 Maksimov), Tarasov – Smolov (46 Golovin). Antrenor: Leonid Sluțki.

• 29.03; St.Denis: FRANȚA – RUSIA 4-2 (2-0) amical

Spectatori: 65.000. Marcatori: Kanté (8), Gignac (38), Payet (64), Coman (76) – Kokorin (56), Jirkov (69). Arbitru: Thomson (Scoția). C.G.: Kokorin, Kuzmin, A.Berezuțki.
RUSIA: Akinfeev (46 Lodîghin) – Kuzmin, A.Berezuțki, V.Berezuțki, Jirkov (69 Smolnikov) – Golovin (80 Glușakov), Dzagoev – Kokorin (80 Smolov), Șirokov (70 Mamaev), Șatov (88 Samedov) – Dziuba. Antrenor: Leonid Sluțki.
01.06; Innsbruck: CEHIA – RUSIA 2-1 (0-1) amical
Spectatori: 650. Marcatori: Rosicky (50), Necid (90) РKokorin (6). Arbitru: Sch̦rgenhofer (Austria).
RUSIA: Lodîghin (46 Guilherme) – Smolnikov, Ignașevici, V.Berezuțki (64 Neustädter), Torbinski (63 Kombarov) – O.Ivanov (64 Golovin), Denisov – Kokorin (64 Samedov), Smolov, Șatov – Dziuba (46 Mamaev). Antrenor: Leonid Sluțki.

• 05.06; Fontvieille: SERBIA – RUSIA 1-1 (0-0) amical

Spectatori: 2.000. Marcatori: Al.Mitrovic (88) – Dziuba (85). Arbitru: Buquet (Franța).
RUSIA: Akinfeev – Smolnikov (62 Șișkin), Ignașevici, V.Berezuțki, Șcennikov (76 Torbinski) – Șatov (75 Șirokov), Golovin (60 O.Ivanov), Denisov (51 D.Glușakov) – Kokorin, Dziuba, Smolov (46 Mamaev). Antrenor: Leonid Sluțki.
11.06; Marseille: ANGLIA – RUSIA 1-1 (0-0) t.f.CE
Spectatori: 62.343. Marcatori: Dier (73) – V.Berezuțki (90+2). Arbitru: Rizzoli (Italia). C.G.: Cahill – Șcennikov.
RUSIA: Akinfeev – Smolnikov, V.Berezuțki, Ignașevici, Șcennikov – Neustädter (80 D.Glușakov), Golovin (77 Șirokov) – Kokorin, Șatov, Smolov (85 Mamaev) – Dziuba. Antrenor: Leonid Sluțki.

• 15.06; Lille: RUSIA – SLOVACIA 1-2 (0-2) t.f.CE

Spectatori: 38.989. Marcatori: D.Glușakov (80) – Weiss jr. (32), Hamsik (45). Arbitru: Skomina (Slovenia). C.G.: J.Durica.
RUSIA: Akinfeev – Smolnikov, V.Berezuțki, Ignașevici, Șcennikov – Neustädter (46 D.Glușakov), Golovin (46 Mamaev) – Kokorin (76 Șirokov), Șatov, Smolov – Dziuba. Antrenor: Leonid Sluțki.
20.06; Toulouse: RUSIA – ȚARA GALILOR 0-3 (0-2) t.f.CE
Spectatori: 28.840. Marcatori: Ramsey (11), N.Taylor (20), Bale (67). Arbitru: Eriksson (Suedia). C.G.: Mamaev – Vokes.
RUSIA: Akinfeev – Smolnikov, V.Berezuțki (46 A.Berezuțki), Ignașevici, Șcennikov – Kokorin, Mamaev, D.Glușakov, Smolov (70 Samedov) – Șirokov (52 Golovin) – Dziuba. Antrenor: Leonid Sluțki.

• 31.08; Antalya: TURCIA – RUSIA 0-0 amical

Spectatori: 31.000. Arbitru: Skomina (Slovenia). C.G.: Jirkov.
RUSIA: Akinfeev – Novoselțev, V.Berezuțki, Kudriașov (67 Neustädter) – Samedov, Ozdoev (79 Zobnin), Tarasov (61 Gazinski), Șatov, Jirkov – Miranciuk (55 Erohin) – Smolov (79 Kanunnikov). Antrenor: Stanislav Cercesov.
06.09; Moscova: RUSIA – GHANA 1-0 (1-0) amical
Spectatori: 20.000. Marcator: Smolov (20). Arbitru: Agaev (Azerbaidjan). C.G.: Zobnin – Boye.
RUSIA: Akinfeev – Șișkin, Semenov, V.Berezuțki, Petrov (79 Kudriașov) – Zobnin, Gazinski (64 Ozdoev) – Samedov (70 Kanunnikov), Dzagoev (58 Miranciuk), Jirkov (82 Șatov) – Smolov (88 Poloz). Antrenor: Stanislav Cercesov.

• 09.10; Krasnodar: RUSIA – COSTA RICA 3-4 (1-3) amical

Spectatori: 20.000. Marcatori: Samedov (31), Dziuba (48, 61) – Azofeifa (22), B.Ruiz (29), V.Berezuțki (45a), Campbell (90+2). Arbitru: Irmatov (Uzbekistan). C.G.: Smolnikov – Venegas, Campbell.
RUSIA: Djanaev – Smolnikov, Kutepov, V.Berezuțki, Petrov – Zobnin, Gazinski (88 Ozdoev) – Samedov, Erohin (82 Jirkov), Șatov (56 Poloz) – Dziuba (89 Kanunnikov). Antrenor: Stanislav Cercesov.

• 10.11; Doha: QATAR – RUSIA 2-1 (1-1) amical

Spectatori: 4.503. Marcatori: Boualem Khoukhi (35p), Karim Boudiaf (72) – Samedov (5p). Arbitru: Balaj (România). C.G.: Ibrahim Majid, Rodrigo Tabata, Ceará, Hassan Khaled.
RUSIA: Akinfeev (58 Krițiuk) – Kutepov, Vasin, Kudriașov – Samedov (85 Moghileveț), D.Glușakov, Zobnin, Erohin (53 Gazinski), Kombarov (81 Pancenko) – Kokorin, Poloz (46 Șișkin). Antrenor: Stanislav Cercesov.
Bilanț: 11 jocuri, 2 victorii, 3 egaluri, 6 înfrângeri, golaveraj 14-19

Pe scurt
# Cei 24 de jucători convocați pentru meciul cu România sunt originari din 17 republici, regiuni, zone, orașe cu importanță federală din Federația Rusă: 6 sunt din orașul Moscova, câte 2 din regiunea Irkuțk și zona Stavropol, câte 1 din republica Altai, republica Cecenia, republica Osetia de Nord, regiunea Habarovsk, regiunea Kemerovo, regiunea Krasnodar, regiunea Leningrad, regiunea Moscova, regiunea Rostov, regiunea Samara, regiunea Sverdlovsk, regiunea Tambov, regiunea Voronej și orașul Sankt Petersburg.

Absolut toți jucătorii selecționați aparțin de cluburi autohtone, nimic ieșit din comun dacă ne gândim că fotbalul rus este unul care rulează foarte mulți bani. Printre aceste echipe, în afara cunoscutelor echipe din Moscov, Zenitul ca și noua stea FC Rostov, se află și FK Ufa, Vasin fiind jucătorii săi. Internauții români care au copiat lotul desemnat de Cercesov pentru acest joc îl scriu cu litere mari, UFA, considerând că este vorba despre o abreviere. Nici vorbă, Ufa este denumirea orașului care este capitala republicii Bașkire sau Bașkortostan cum se numește oficial. # Dacă în echipa României nu mai regăsim niciun jucător care a participat la unicul meci contra Rusiei de până acum, la adversari mai sunt trei, Akinfeev, V. Berezuțki și Jirkov. # Nu mai puțin de 7 jucători au debutat în naționala Rusiei de la preluarea acesteia de către Cercesov, fiind vorba de Kudriașov, Erohin, Gazinski, Petrov, Djanaev, Kutepov și Pancenko.

Osetinul Cercesov

• După ce s-a constatat că metoda tehnică străină, adică Guus Hiddink (între 2006-2010), Dirk Advocaat (2010-2012) și mai ales Fabio Capello (2012-2015), n-a dat roadele așteptate, ba mai mult, s-a dovedit foarte costisitoare pentru trezoreria federației de la Moscova, s-a revenit la cea autohtonă.

Mai întâi, i s-a oferit naționala prea senzitivului Leonid Sluțki, căruia însă i-a fost luată repede după modesta prestație de la Euro, înmânându-i-se acum lui Stanislav Cercesov. Aceste treceri mi-amintesc de morțile acelea la rând ale liderilor sovietici, de după dispariția longevivului Leonid Bejnev, când mai întâi Konstantin Cernenko și mai apoi Iuri Andropov s-au perindat rapid între funcția supremă și cavou, pentru a se instala apoi însemnatul Mihail Gorbaciov. Iar după cum merg lucrurile, probabil că nici Cercesov, chiar dacă a semnat pe doi ani, nu va face purici prea mulți și va avea soarta lui Sluțki, și probabil că după el va apărea un „Gorbaciov” al antrenorilor ruși. Este drept, Cercesov a început o reconstrucție masivă a lotului, aducând mulți jucători noi, fiind oarecum normal ca mecanismul să nu funcționeze încă. Dar chiar și așa nu sună prea bine nici măcar în amicale când tu, marea Rusie, pierzi de la Costa Rica acasă și imediat de la Qatar, două țări mai mici decât cele mai reduse regiuni din întreaga Federație. Stanislav Salamovici, adică Stanislav fiul lui Salam (aceste patronime fiind foarte uzitate în fosta arie sovietică și astăzi), este originar din Alaghir, un oraș industrial din Republica Osetia de Nord (altă națiune provenită din durul Caucaz). A fost un portar foarte important pentru fotbalul sovietic și mai apoi cel rusesc, trăind cea mai mare parte a carierei la Spartak Moscova (1984-1987, 1989-1993, 1995 și 2002), unde a fost urmașul lui Rinat Dasaev.

Începuturile carierei le-a avut la Spartak Ordjonikidze (actuala Alania Vladikavkaz), în 1981. A mai stat între buturi la Lokomotiv Moscova (în 1988) ca și dincolo de granițe, la Dynamo Dresen (1993-1995) și Tirol Innsbruck (1996-2002). A cucerit 2 titluri ale URSS, 2 titluri și o cupă ale Rusiei și 3 titluri ale Austriei. Este unul dintre cei 32 de jucători care au evoluat atât în naționala URSS (sau CSI), cât și în cea a Rusiei, în cazul lui de 10 ori în prima și de 39 în a doua (pentru care a apărat și la CM 1994). Cariera de antrenor și-a început-o în 2004, la modesta echipă austriacă FC Kufstein. Au urmat: Wacker Tirol (2004-2006), Spartak Moscova (2007-2008), Jemciujina Soci (2010-2011), Terek Groznîi (2011-2013), Amkar Perm (2013-2014), Dinamo Moscova (2014-2015) și Legia Varșovia (2015-2016). Cu ultima a cucerit eventul campionat-cupă în Polonia. Mulți fani s-au arătat mulțumiți de această alegere, preferința sa pentru ofensivă fiind văzută ca un mare plus. De asemenea a contat foarte mult și capacitatea sa de a se face respectat de către jucători. Pe de altă parte, însă, este un fidel adept al disciplinei. De exemplu, la Dinamo Moscova, pentru acesemenea motive, l-a îndepărtat la echipa de rezerve pe internaționalul Denisov, chiar dacă și-a pus fanii în cap. Există însă destui care se îndoiesc de calitățile sale de antrenor, dar mai ales de posibilitățile lui de a reforma o echipă națională care arată ca un uriaș cu picioare de lut.

Pentru prima oară Groznîi

• Așa cum scriam mai pe la începutul materialului, România va juca pentru prima oară la Groznîi, care este capitala republicii Cecenia din cadrul Federației Ruse. În limba rusă înseamnă „înfricoșător” (Ivan Groznîi îi spun rușii fostului lor țar, cel care în istoria noastră apare ca Ivan cel Groaznic). Are o populație de 271.573 locuitori (după ultimul recensământ desfășurat în 2010) la o suprafață de 324,16 km2. A fost scena a numeroase violențe de-a lungul timpului, iar ultimele războaie cecene (cele din 1994-1995 și din 1999-2000) au provocat în afara pierderilor umane și o mulțime de daune materiale. După ce s-a restabilit liniștea, a început reconstrucția, de case, de intreprinderi, fiind reparate drumuri, poduri, magazine etc.

După dezintegrarea URSS, Rusia a rămas în continuare țara cu cea mai mare suprafață din lume, fiind tot o entitate federală, care însă nu este compusă numai din republici (respublika), ci mai are regiuni administrative (oblast), teritorii administrative (krai), orașe cu importanță federală (gorod federalnogo znacenia), regiuni autonome (avtonomnaia oblast) și districte autonome (avtonomnîi okrug), numărul tuturor acestora ridicându-se la 92.

Printre acestea se numără și această republică numită Cecenia, aflată în zona Munților Caucazului de Nord. Are 15.500 km2, și se învecinează cu regiunea Stavropol la nord-vest, republica Daghestan la nord-est, republicile Ingușetia și Osetia de Nord la vest, iar dincolo de Rusia cu Georgia la sud. La nivel internațional este cunoscută drept Cecenia, chiar dacă ruși îi spun Cecinia, iar localnicii Nohcin-cioi. A fost zona care a dat cele mai mari bătăi de cap noii Federații Ruse, fiind singura care și-a exprimat deschis dorința de separare. Însă zona respectivă are o tradiție în rebeliune. În timpul revoluției ruse (1917) și în anii care au precedat formarea URSS (1924), cecenii au fost obligați de bolșevici să devină parte autonomă din noul stat.

Însă corupția masivă și ura națională față de reprezentanții trimiși de Moscova în teritoriu au dus la izbucnirea unei răscoale populare, în februarie 1940, sub conducerea lui Hasan Israilov, fost jurnalist și membru al Partidului Comunist, dezamăgit de politica oficială duplicitară între declarații și fapte. La 23 februarie 1944, trupele interne (NKVD) ale URSS au deportat întreaga populație a Ceceniei și a câtorva regiuni învecinate în stepa din estul Kazahstanului și în Siberia. Între 25% și 50% din populația deportată a murit de foame și boli. În 1957 cecenilor supraviețuitori li s-a permis întoarcerea pe meleagurile natale, iar mai târziu a fost înființată Republica Autonomă Sovietică Socialistă Ceceno-Ingușă. Însă în anii puterii sovietice, persoanele de naționalitate cecenă nu puteau ocupa posturi înalte în administrație, armată, și nici nu li se permitea admiterea la multe instituții de învățământ superior. Pentru a evita această situație, intelectualitatea cecenă a preferat în mare parte să emigreze, în special la Moscova sau să se declare ca aparținând altor naționalități caucaziene mai tolerate de autoritățile centrale.

Populația, majoritar rurală, a Ceceniei a devenit prin urmare una dintre cele mai puțin educate din fosta URSS. Așa că nu este de mirare aversiunea față de ruși și dorința de separare ce a urmat. În acest sens a fost luată ca reper o declarație dată de Boris Elțîn din 1991, în momentul când a dat jos guvernul URSS, conform căreia „fiecare la nivel local să ia atâta suveranitate cât poate”. Astfel, intelectualitatea cecenă, din interior și din diaspora sovietică, a format un Congres Național al Poporului Cecen, condus de Djohar Dudaev, fost general de aviație strategică în armata URSS. Această formațiune politică a indus parlamentul să proclame independența țării sub numele de Republica Cecenă Icikeria. N-a fost însă recunoscută de vreun stat. În continuare au avut loc numeroase convulsii care s-au lăsat cu sute de victime (printre ele inclusiv amintitul Dudaev și alții care i-au urmat în funcție), Moscova fiind nevoită în cele din urmă să trimită forțe armate în zonă pentru a restabili propria ordine. De menționat că importanța economică a Ceceniei se datorează mai ales conductelor de țiței și de gaze, care traversează republica dinspre Baku spre Rostov.

Fotbalul, pasiunea numărul unu

• Fotbalul și-a făcut loc pe piscurile simpatiei chiar și în această zonă. Echipa locală a fost înființată în 1946, sub numele de Dinamo, care în 1948 a devenit Neftianik, iar din 1958 până în prezent poartă denumirea de Terek. În perioada sovietică a activat numai în eșaloane inferioare, având o activitate modestă.

Abia în noul campionat rus a scos capul, la finele anului 2004 izbutind cea dintâi promovare în primul eșalon. N-a rezistat, retrogradând imediat. A revenit în 2008 și de-atunci participă neîntrerupt, aflându-se în prezent la al 10-lea sezon (al 9-lea consecutiv) pe prima scenă. În campionat n-a izbutit lucruri deosebite, putându-se lăuda doar că este în general o nucă tare de care se mai lovesc și echipele mari, în schimb în cupă a reușit să se impună o dată, în 2004, pe când încă era în eșalonul secund. Atunci, în finală, s-a impus cu 1-0 în fața echipei Krîlia Sovetov Samara, printr-un gol izbutit de Fedkov în al doilea minut de prelungire. Echipa care a reușit acea performanță: Volodymyr Savcenko – Aleksandr Șmarko, Deni Gaisumov, Maksim Bokov, Aleksandr Lipko – Denis Kliuev, Dmitri Homuha, Oleg Terehin, Andrei Fedkov – Vladimir Skokov (79 Timur Djabrailov), Viktor Bulatov. Antrenor a fost Vait Talgaev. Apropo de antrenor, printre cei care au stat pe banca tehnică a echipei cecene s-a aflat și celebrul fost fotbalist olandez Ruud Gullit, însă pentru o scurtă perioadă, la începutul sezonului 2011-12, fiind demis din cauza rezultatelor slabe, dar și actualul selecționer al Rusiei, Stanislav Cercesov.

Printre actualii jucători ai echipei sunt și doi români, unul mai vechi, Gheorghe Grozav, care este la al patrulea său sezon la Groznîi, fiind posibil ca marți pentru prima oară să se afle pe Arena Ahmat în calitate de adversar, iar celălalt este Gabriel Torje, la sezonul său de debut în Rusia. În afara lor au mai activat acolo alți trei compatrioți, Andrei Mărgăritescu, Daniel Pancu și Florentin Petre, cu toții în sezoanele 2008 și 2009.

Pentru că tot am pomenit de Ahmat Arena, locul în care se vor duela amical România și Rusia, aceasta are o capacitate de 30.597 de locuri și este folosită cu precădere pentru fotbal. A fost finisată în mai 2011, înlocuind ca importanță vechiul stadion al orașului, „Sultan Bilimhanov”. Poartă acest nume în memoria fostului președinte cecen, Ahmad Kadîrov. Pe 11 mai 2011 a fost inaugurată prin intermediul unui meci de gală, între o selecționată a Caucazului și o alta a starurilor mondiale.

Din prima făceau parte celebrități regionale printre care fostul mare portar sovietic Rinat Dasaev, clientul lui Lăcătuș, dar și actualul președinte al Ceceniei, Ramzan Kadîrov (fiul lui Ahmad), care este și patronul lui Terek. În cealaltă s-au regăsit printre alții Diego Maradona, Figo, Franco Baresi, Roberto Ayala, Alain Boghossian.