Răzvan Lucescu a comis mai multe greșeli esențiale în partida de la Zenica. A mizat pe câțiva jucători ieșiți complet din formă, care nu evoluează la echipele lor de club, n-a avut capacitatea să mute jocul spre careul advers în niciun moment al jocului, a fost preocupat doar de apărare și neinspirat la schimbări. Să analizăm mai jos, pe rând.
1. De ce a mizat pe fotbaliști care sunt rezerve la echipele de club?
Una din regulile nescrise ale fotbalului este: „Nu ești titular la echipa de club, nu ești chemat la națională”. O aplica și Pițurcă, au suferit pentru asta Lobonț sau alte nume grele. Răzvan a reușit performanța să titularizeze un jucător fără echipă, pe Florescu, al cărui joc mai mult ne-a enervat decât ne-a satisfăcut, și nu numai în Bosnia. Apoi, Deac, o mare dezamăgire la Schalke, o mână moartă la națională. Tamaș a căzut și el fizic după pauză, tot din cauza lipsei meciurilor, a forțat și s-a accidentat. Marica e singurul care merită lăudat, pentru golul său spectaculos, dar nici el n-a mai putut să alerge după minutul 60.
2. De ce n-am atacat mai mult?
În primul rând, pentru că selecționerul și-a dovedit în multe rânduri incapacitatea de a juca pe atac. A reușit să-i transforme sâmbătă seara până și pe mai ofensivii Deac și Torje în doi fundași laterali. Am jucat practic cu șase apărători, doi în centru, patru în lateral, plus doi mijlocași care nu prea știu să paseze înainte, Florescu și Alexa. România nu a reușit, după golul de 1-1 al bosniacilor, să lege mai mult de două pase spre înainte! Și atunci, cum să ajungi la poarta adversă?
3. De ce n-am ținut mingea mai mult?
Cifrele sunt zdrobitoare în defavoarea noastră: 36%-64% la posesie, 0-10 la cornere! Nu ai posesie, nu exiști! A spus-o și Mircea Lucescu despre CFR în primul meci din grupele Ligii, culmea, câștigat cu Basel: „Cu posesia asta nu faci față în Champions League!” (cifrele au fost asemănătoare cu ale României în Bosnia). De ce nu ținem mingea? Pentru că Alexa și Florescu știu mai mult să destrame decât să construiască, pentru că amândoi au făcut pasul înapoi și au lăsat o distanță imensă până la atacanți. De altfel, Mutu a sesizat „ruptura” încă din primul sfert de oră, fiind văzut și la TV cum făcea semne disperate către mijlocași să avanseze spre terenul advers.
4. De ce luăm mereu goluri din faze fixe?
Din spusele celor din anturajul naționalei, Răzvan Lucescu exersează la antrenamente numai marcajul în zonă la fazele fixe, și nu „om la om”. S-a fript de multe ori de când e selecționer, s-a fript și în Bosnia. 13 din cele 25 de goluri luate de România în mandatul său au venit în urma unor astfel de situații de joc.
5. A greșit schimbările
La 1-1, situația era oricum disperată, privind și evenimentele de pe teren, cu o ofensivă totală a bosniacilor. Selecționerul l-a băgat pe Cociș în locul lui Torje, primul mai defensiv, mai fricos și mai lent decât dinamovistul. În acest moment al jocului era nevoie de ruperile de ritm ale lui Zicu, probabil în locul lui Deac, și de intrarea unui mijlocaș care să apară și în terenul advers, soluția de pe bancă fiind Mureșan, și nu Ropotan, un alt mijlocaș-fundaș. Până și Gardoș avea calități ofensive mai bune decât Ropotan!
6. De ce ne-am retras din minutul 1?
Pentru că antrenorul n-a avut curaj să riște nici în al 13-lea ceas, pentru că mijlocașii au fost fricoși și pentru că Deac, Alexa, Florescu și Torje nu au nici valoare pentru un meci atât de important.
Concluzie: Fazele fixe, teama de risc, preocuparea excesivă pentru defensivă, lipsa de inspirație la schimbări nu puteau duce decât la eșec în Bosnia. Ca să câștigi, mai trebuie să joci și fotbal!
2 meciuri oficiale a câștigat Răzvan ca selecționer al României, cu Lituania și Feroe
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER