„Când mă ia valul, îmi amintesc de dureri!”** Convocat în premieră la națională, Maxim explică metoda prin care reușește să rămână cu picioarele pe pământ

Maxim explică pentru ProSport strategia pe care o folosește pentru a nu lăsa notorietatea să i se urce la cap. Puștiul chemat în premieră la națională pentru „dubla” cu Elveția și Austria are în spate un trecut dureros.

Alex Maxim (21 de ani) i-a făcut pe oamenii din staff-ul naționalei să parcurgă mai des decât se așteptau drumul București – Târgu Jiu. Jucătorul de la Pandurii a impresionat în retur și acum va primi o șansă în echipa lui Victor Pițurcă. Recunoaște că a avut emoții când a intrat în vestiarul naționalei, dar e pregătit să intre contra Elveției!

Alex, ai ajuns la națională. Acum ce urmează?
(zâmbește) Să debutez, nu? Sper să intru să joc, apoi vom vedea ce se va întâmpla…

Îți pun clasica întrebare: te-a surprins convocarea sau, în urma evoluțiilor din campionat, așteptai acest lucru?
Uite, eu am avut o singură accidentare în carieră și aia m-a ținut pe bară un an! Am revenit vara trecută și am început să joc abia la finalul turului. Îți dai seama că nu mă așteptam să ajung la națională. Inițial, trebuia să merg cu echipa de tineret, dar a venit această veste…sunt bucuros!

Cum ai primit-o?
M-a sunat domnul Neagoe duminică, după meciul cu Chiajna. Și nu știam cu cine vorbesc. Chiar i-am răspuns așa, mai ciudat…

Adică?
(râde) Eram pe grabă, trebuia să ajung la o nuntă și….Apoi l-am sunat pe Pintilii și mi-a confirmat și el că sunt chemat la națională.

Apropo de accidentarea suferită, ce înseamnă pentru tine ca după o astfel de perioadă neagră să ajungi, într-un timp destul de scurt, în lotul României?
E o confirmare a muncii mele! Îmi dă încredere că pe viitor voi putea realiza și mai multe. La mine nu există riscul să mă mulțumesc cu atât, pentru că știu prin ce-am trecut. De fiecare dată când mă ia valul, pentru că sunt încă tânăr și mai există și astfel de momente, îmi aduc aminte de clipele grele și că un an de zile n-am putut să joc fotbal.

Cum ai trecut prin acea perioadă?
Uite, la 7 ani m-am apucat de fotbal și până la 19 nu am avut nicio accidentare. Eram obișnuit să joc meci de meci și nu știam ce înseamnă să stai în afara terenului. Perioada aceea m-a maturizat și m-a făcut să îmi dau seama ce vreau cu adevărat de la sportul acesta. Să văd ce înseamnă fotbalul pentru mine!

„Putem ajunge la Mondiale!”

Consideri că ești la vârsta ideală pentru a intra în circuitul echipei naționale, că ai experiența necesară pentru a juca la un asemenea nivel?
Când vine vorba de națională, nu cred că există o vârstă ideală. Orice jucător, chiar dacă e convocat la 32 de ani, tot e fericit că ajunge aici! Sigur, e un avantaj să ajungi aici când ești tânăr. Prinzi încredere…

Cum vedeai echipa națională din exterior și cum o vezi acum din sânul lotului?
La început a fost mai ciudat, să zic așa, până m-am acomodat. Era o chestie nouă pentru mine, nu știam mai pe nimeni. Cum nu-i știam, eram atent să nu cumva să deranjez pe cineva. Nu pot să spun că sunt un tip timid, dar așa e la început, până ai ocazia să îi cunoști cu adevărat.

Contactul cu Victor Pițurcă cum a fost?
M-a primit bine, mi-a părut un tip foarte calm. Mi-a explicat de ce m-a chemat și ce vrea în continuare de la mine.

Și ce vrea?
Să joc la fel ca la Pandurii, să nu am nicio reținere acum că am ajuns la echipa națională.

Suporterii naționalei au avut multe dezamăgiri în ultimii ani. Crezi că mai au resurse să aibă încredere într-o nouă generație, așa cum e cea de acum…
Așa cum am zis și mai devreme, jucătorii tineri pot avea momente în care să se piardă. Dar dacă există cineva care să știe cum să le vorbeasc, mai devreme sau mai târziu aceștia vor da randament. Eu cred că naționala are puterea de a ajunge la un European sau la un Mondial.

Am avut constanță în acest retur și chiar vreau să-i mulțumesc domnului Grigoraș pentru asta. Calitățile mele? Îmi place foarte mult jocul de atac, să am mingea…e greu să mă descriu
Alex Maxim, mijlocaș România

Nu am fost genul de copil care să aibă postere cu jucători, dar am urmărit mereu naționala. Primele amintiri sunt de la Euro 2000
Alex Maxim, mijlocaș România

Palatul tricolorilor

Viața de cantonament a tricolorilor e îndulcită de priveliștea pe care le-o oferă hotelului Palace. Luciul lacului Vierwaldstatter și munții din împrejurmi îi întâmpină pe elevii lui Victor Pițurcă în fiecare dimineață petrecută în Lucerna. Jucătorii naționalei au rămas impresionați de locul ales de FRF pentru cazare. Un hotel impunător de cinci stele situat într-o zonă superbă a orașului elvețian Lucerna. Palace este, conform angajaților, cel mai scump hotel din oraș, iar pentru o noapte de cazare, turiștii plătesc undeva în jurul a 500 de euro. Scump chiar și pentru piperata Elveție.

S-au vândut bilete puține

Pentru Elveția – România nu s-au vândut decât 9.000 de bilete, iar partida pare să-i intereseze mai mult pe suporterii tricolorilor decât pe cei ai gazdelor. Elvețienii nu vor umple Swisspor Arena mâine. Nu au reușit acest lucru nici în ultimul amical, cel de lux contra Germaniei (5-3) de vineri, și nu vor face asta nici contra României. „Basel a jucat cu Manchester, a jucat cu Bayern…au fost foarte multe partide bune și cred că lumea și-a pierdut interesul. Un exemplu e semifinala de Cupă, unde au fost, pe un stadion de 30 și ceva de mii de locuri, doar opt mii de spectatori. La asta se adaugă și dezamăgirea de a nu merge la Euro”, a explicat un oficial federal.