Cele cinci realități zguduitoare despre naționala României care îți demonstrează încă o dată că fotbalul nu e totdeauna corect! Paradoxurile legate de Gabi Balint, Galatasaray, Nicolae Dobrin, Craiova sau Dan Alexa te vor face să privești totul diferit! EXCLUSIV
Fotbalul zilelor noastre trăiește mai mult ca oricând sub ofensiva cifrelor, parametrilor și statisticilor. Doar că relevanța acestora nu este totdeauna absolută și ține, în special, de context. Fotbalul înseamnă, înainte de orice, bucurie și poveste, eroi și partide. Iar ProSport îți prezintă azi cinci realități zguduitoare despre naționala României într-o analiză în premieră cu concluzii în exclusivitate care demonstrează că numerele produc deseori paradoxuri amestecând istoria și prezentul într-o perspectivă fracturată.
Sunt fapte și explicații care te vor face să privești lucrurile diferit când vine vorba despre tricolori, dar și despre fotbalul românesc, per ansamblu. Iar viitorul ne poate propune, cu siguranță, și alte provocări de asemenea calibru!
Paradoxul meciurilor oficiale la naționala României
Realitate: Bogdan Stancu are tot atât de multe meciuri oficiale jucate pentru România cât Nicolae Dobrin, Iuliu Bodola, Iuliu Baratky și Gabi Balint la un loc.
Explicație: Patru jucători exponențiali ai istoriei echipei naționale, care au marcat diferite perioade din parcursul tricolorilor, Bodola, Baratky, Dobrin și Balint au împreună un număr impresionant de selecții la prima reprezentativă. Sunt 149 de meciuri jucate de toți aceștia în tricoul României. Atacantul Bogdan Stancu, prezent în circuitul naționalei României în perioada 2010-2017, a strâns doar 52.
Totuși, dacă privim numai spre meciurile oficiale, cele patru nume „grele” ajung împreună abia la 35 de partide! Bodola a dominat perioada interbelică, 48 de meciuri (1931-1939), însă numai 3 au avut caracter oficial, restul fiind de pregătire! În aceeași epocă, Baratky, cu 20 de selecții (1933-1940), dintre care tot 3 oficiale!
Mergem mai departe și ajungem pe firul istoriei la Nicolae Dobrin, tricolor în intervalul 1966-1980, cu 47 de selecții, dar doar 19 în partide cu miză! Pentru ca atacantul Gabi Balint, 34 de meciuri pentru România (1982-1992) să adune doar 10 partide oficiale!
Prezentul a încărcat calendarele naționalelor
Ei bine, Bogdan Stancu, în contribuția lui la palmaresul naționalei, are fix același număr de partide oficiale, 35, cât au cumulat și cei patru de mai sus! Asta pentru că, în cea mai mare parte din istoria tricolorilor, formatul preliminariilor de Campionat European și Mondial presupunea mult mai puține partide decât în ultimii ani. Numărul meciurilor oficiale a crescut exponențial pentru echipele naționale europene, de la deceniu la deceniu, după 1990.
Spre exemplu, Stancu are 15 meciuri în preliminarii de EURO și 17 în preliminarii de Mondial, plus 3 la EURO 2016, deși acoperă cu activitatea sa la naționala României un interval 2010-2017. Balint, cu mai mulți ani sub tricolor (1982-1992), are numai 3 meciuri în preliminarii de EURO, alte 3 în preliminarii de Mondial plus 4 la World Cup 1990!
Paradoxul palmaresului pentru naționala României
Realitate: În același număr de meciuri, avem tot atât de multe victorii cu Spania cât am reușit, la un loc, jucând cu Irak, RD Congo, Cuba, Turkmenistan, San Marino, Irlanda, Iran și Emiratele Arabe Unite!
Explicație: Tricolorii au disputat 18 meciuri în compania naționalei Spaniei de-a lungul istoriei, reușind 5 victorii. Ultima, în noiembrie 2006, 1-0 pentru tricolori într-un amical jucat la Cadiz. Ei bine, palmaresul versus alte 8 reprezentative, cumulat, ne dă un număr egal de meciuri (18), și un număr egal de victorii (5), cu toate că valoarea acestora este una mult sub cea a Spaniei și, în mai toate cazurile, mult sub cea a României, indiferent de epoca la care ne raportăm!
Am jucat câte 2 meciuri amicale până azi cu RD Congo, Irak și Iran, fără să reușim să obținem vreo victorie! Toate cele șase dueluri au fost remize. Cu Emiratele Arabe Unite am jucat în 1996 un amical pe stadionul „Cotroceni”, pierdut 1-2, deși la noi evoluau Hagi, Moldovan, Adrian Ilie, Contra sau Ilie Dumitrescu!
În fața Cubei avem două meciuri, ambele la Mondialul din 1938, remiză și apoi rejucare cu înfrângerea deja celebră. Cu Irlanda avem până acum 5 confruntări, dar o singură victorie: 1-0 la București în 1997, preliminarii de Mondial 1998.
Cu San Marino și Turkmenistan ne „reglăm” abia, prin 4 victorii cumulat din 4 meciuri disputate.
Paradoxul stranierilor
Realitate: Clubul turc Galatasaray Istanbul a furnizat mai mulți fotbaliști naționalei României decât au făcut-o 5 campioane naționale din fotbalul nostru!
Explicație: În intervalul 1990 – 2021, nu mai puțin de 12 fotbaliști au îmbrăcat tricoul României din postura de fotbaliști legitimați la Galatasaray Istanbul. Acesta este și clubul de unde provin, all-tine, cei mai mulți stranieri în istoria naționalei noastre. Iată cum se scrie această legătură:
- 1990 – Iosif Rotariu
- 1996 – Gheorghe Hagi, Iulian Filipescu
- 1997 – Gheorghe Popescu, Adrian Ilie
- 2003 – Gabriel Tamaș, Florin Bratu
- 2004 – Ovidiu Petre
- 2011 – Bogdan Stancu
- 2019 – Florin Andone
- 2021 – Alexandru Cicâldău (foto jos), Olimpiu Moruțan
În același timp, cinci campioane diferite din fotbalul românesc nu se pot mândri cu aportul turcilor de la Galatasaray! Iată care sunt acestea, cu anii în care au cucerit titlul în competiția internă și numărul de tricolori oferiți pentru naționala României până la acest moment:
- Oțelul Galați (2011) – 11 tricolori
- Unirea Tricolor (1921, 1941) – 9
- CSM Reșița (1937) – 7
- Unirea Urziceni (2009) – 6
- Colțea Brașov (1928) – 3
Paradoxul marcatorilor
Realitate: Cel mai bun marcator al lui Poli Timișoara pentru România e închizătorul Dan Alexa, pentru Viitorul Constanța e Răzvan Marin iar Oțelul Galați a furnizat 11 tricolori fără ca vreunul să marcheze în 26 de meciuri!
Explicație: Între 1925 și 2012, Poli Timișoara a furnizat 35 de fotbaliști la echipa națională, consacrându-se drept unul din cluburile de top ale fotbalului românesc la acest capitol. Iar împreună, cei 35 de tricolori ai Banatului au strâns nu mai puțin de 105 meciuri pentru România. Cu toate acestea, în dreptul lor regăsim doar 9 goluri marcate!
Deși pe listă sunt și nume de atac precum Gigel Bucur, Viorel Moldovan sau Ianis Zicu, foarte mulți au fost jucători cu profil defensiv sau mijlocași. De la portarul Costel Pantilimon și Cosmin Contra, spre Sorin Vlaicu, Ovidiu Petre, Alex Bourceanu, Petre Mehedințu ori Răzvan Cociș.
Ei bine, cu două goluri marcate pentru România, închizătorul Dan Alexa e golgheterul all-time al lui Poli Timișoara pentru România! La egalitate cu Gigel Bucur! În rest, câte un gol marcat de cinci tricolori bănățeni. Și atât!
Situație oarecum similară la Viitorul Constanța, club care a funcționat 2009-2021, campion național în 2017. Acesta a furnizat 14 tricolori, dar… unul singur a marcat! Răzvan Marin (foto sus), un singur gol, din tricoul Viitorului! În rest, Romario Benzar, Gabi Iancu, Tudor Băluță, Aurelian Chițu, Cristi Ganea, Florin Tănase, Alex Cicâldău, George Țucudean sau Denis Drăguș au reprezentat România pe când jucau la Viitorul, dar fără să marcheze!
Și mai uimitoare pare situația clubului Oțelul Galați, campion național în 2011. Acesta a furnizat 11 tricolori, în intervalul 1991-2012, care au împreună 26 de apariții în tricoul naționalei României. Dar… niciun gol marcat! Ce-i drept, exceptându-l pe Viorel Ion, cei mai mulți au avut profil defensiv. De la Sorin Ghionea și Ionuț Neagu la Cornel Râpă, Silviu Ilie ori Gabriel Giurgiu.
Paradoxul scandinav
Realitate: Naționala României a disputat în toată istoria sa mai multe meciuri pe „Ulevaal Stadion” din Oslo, Norvegia, decât la Craiova.
Explicație: În peste o sută de ani de istorie, tricolorii au jucat nu mai puțin de 9 partide pe această arenă scandinavă. Este stadionul din afara granițelor României care deține recordul all-time la acest capitol. Toate, meciuri împotriva Norvegiei.
Seria incredibilă începe cu un amical pe 12 iunie 1955, câștigat de noi cu 1-0 utilizând o formulă în care se regăseau Alexandru Apolzan, Nicolae Tătaru, Iosif Petschovschi sau Titus Ozon. Ce a urmat pentru România? 6 remize în 7 partide ulterioare, indiferent dacă vorbim de meciuri amicale ori oficiale!
- 24 septembrie 1980: 1-1, prel. CM 1982
- 10 august 1983: 0-0, meci amical
- 20 august 1986: 2-2, meci amical
- 23 mai 1991: 0-1, meci amical
- 19 august 1998: 0-0, meci amical
- 11 iunie 2003: 1-1, prel. EURO 2004
- 7 iunie 2019: 2-2, prel. EURO 2020
Ultimul duel, unul amar: 0-4 pe 11 octombrie 2020, în Liga Națiunilor. Selecționer Mirel Rădoi și, interesant, 7 fotbaliști titulari dintre cei care acum au calificat România la EURO 2024!
Vizite rare la Craiova, deși suntem neînvinși aici!
Inaugurat pe 29 octombrie 1967, stadionul „Central” din Craiova, ulterior „Ion Oblemenco”, a fost gazdă pentru echipa noastră națională în numai 7 meciuri, cu două mai puțin decât „Ulevaal” din Oslo! Culmea, mai multe partide oficiale decât amicale s-au disputat în Bănie. Și tricolorii n-au pierdut vreodată aici!
Lista începe în septembrie 1972, cu un amical România – Austria 1-1 și se încheie cu altă partidă de pregătire, România – Suedia 2-0, disputată în martie 2018, în mandatul lui Cosmin Contra. Între acestea avem doar:
- 4 aprilie 1979: România – Spania 2-2, prel. EURO 1980
- 7 martie 1984: România – Grecia 2-0, amical
- 3 aprilie 1985: România – Turcia 3-0, prel. CM 1976
- 7 iunie 2003: România – Bosnia-Herțegovina 2-0, prel. EURO 2004
- 4 septembrie 2004: România – Macedonia de Nord 2-1, prel. CM 2006