Pentru Daniel Niculae, meciul cu Franța de astă-toamnă e unul de tristă amintire din mai multe puncte de vedere. În afara înfrângerii suferite de națională pe „Stade de France”, „Nico” s-a ales cu o accidentare urâtă la glezna dreaptă. Practic, nici azi nu este complet refăcut, dar speră ca până la sfârșitul lui martie, atunci când e programat meciul cu Bosnia, să poată fi apt. -Tu ești accidentat, Marica este suspendat de club, Mutu abia își revine după probleme mai vechi… -Realitatea nu poate fi contestată. Așa stau lucrurile acum sau, mă rog, așa au stat până acum. Important e ca până la meciul cu Zenica să reușim să adunăm un prim unsprezece care să poată învinge în Bosnia. Toate problemele existente, aria de selecție redusă și toate celelalte discuții nu au nicio importanță. Trebuie să batem. -Un alt meci decisiv pentru o generație… Mai știi al câtelea? -E un meci extraordinar de important. La sfârșitul lui vom ști dacă suntem în viață sau vom fi nevoiți să ne recunoaștem, în proporție de 95%, eliminați. Iar procente. A fost blestemul acestei generații să tot calculăm cât la sută mai avem șanse. -Tu ce șanse ai să fii apt cu Bosnia? -Destul de mari, dacă e să mă iau după discuțiile cu stafful medical de la echipa de club, dar și după cele cu medicul naționalei. -Crezi că în condiții ideale, România ar putea alinia o echipă competitivă? -Sunt sigur de asta. Eu unul nu cred în relevanța acestor clasamente despre care se tot vorbește. În condiții normale, ne putem bate cu orice echipă a Europei. Dovadă stă amicalul cu Italia. Pentru asta însă, avem nevoie și de un climat normal. -Crezi că „fotbalul vorbit” și tot ce e colateral a ceea ce se întâmplă pe teren influențează? -Categoric. Jucătorul se lasă influențat de tot ce e în preajma echipei la care joacă. De comentarii, de critici, de contestări. Sunt printre noi oameni mai slabi, mai emotivi. Nu e ușor să fii desființat și a doua zi să intri având deplină încredere în forțele proprii. Avem un scop comun. Noi toți din România. Ar trebui să ni-l urmărim și să ne calificăm. Să lăsăm interesele individuale sau de grup și să ieșim la suprafață. Și așa mai mult vorbim, în loc să facem. Când am plecat eu din țară, existau semne că se vor face investiții la nivelul copiilor și juniorilor, între timp, în numele crizei, s-a sistat totul. Un pretext. -Tu ai plecat după o perioadă bună, în care fotbalul românesc conta în Europa. -Așa e, dar pentru a nu ne mândri la nesfârșit cu un sfert sau o semifinală de UEFA, trebuie să facem în permanență ceva. Să avem rezultate la echipele de club pentru a avea o națională puternică. -Urmărești ce se mai întâmplă în țară? Cum ți se pare că e? -Multă vorbărie inutilă, certuri, polițe plătite. Sincer, nu scap nimic din ce e la Rapid, în rest, sunt la curent, dar nu în profunzime. „Cine îl înjură pe Coman înjură ideea de Rapid!” -Și? La Rapid? -Mă doare, de exemplu, pentru ce i se întâmplă lui Dani. Eu cred că sunt doi-trei puștani care nu au pic de respect pentru oameni care și-au rupt picioarele și mâinile pentru Rapid. Mă simt de ca și cum aș fi eu înjurat. Și nu e normal. De fapt, cine îl înjură pe Coman înjură ideea de Rapid. Vorbesc ca unul care cunoaște fenomenul Rapid. Sunt oameni care nu merită niciodată un tratament ca ăsta. Pentru mine, Dani intră în categoria rapidiștilor adevărați, care merită respect necondiționat. Alături de Șumudică, de Pancu. Faptul că sunt toți acolo e pentru mine garanția că vom reveni unde ne e locul. După ani în care am stat departe de Europa. Pentru asta e nevoie de liniște și unitate. -E un discurs de politician al sportului… -E un discurs de rapidist care vede totul de departe. Implicat, dar obiectiv. Plus că am experiența a ceea ce văd aici. Orice antrenor vrea să aibă grijă în a alege ce jucător e mai bun dintre doi de valoare apropiată. Dani și Bornescu trebuie să se antreneze și cel mai bun să apere, iar Rapid să bată tot. E simplu.
De mâine (n.r.- luni) îmi reiau pregătirea normală și până la sfârșitul lui martie ar trebui să am și vreo două meciuri cu Monaco Daniel Niculae, atacant națională Visul meu e ca la finalul încă unui sezon jucat în Giulești să ni se decerneze titlul de campioni la ultimul meu meci în «vișiniu» Daniel Niculae, atacant națională
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER