După patru meciuri la echipa națională, Lucescu a reușit să imprime stilul său de joc la echipa națională, pe care nu a putut deocamdată s-o vindece de slăbiciunea fazelor fixe. Meciurile cu Franța (1-1) și Austria (1-1) au scos la iveală slăbiciuni și calități trecute cu vederea la primele partide ale lui Răzvan Lucescu la națională, victoriile cu Lituania (1-0) și Ungaria (1-0). România a arătat la Paris că poate bloca un rival net superior grație stilului de joc impus de Lucescu și la echipele de club pe la care a trecut, în timp ce meciul cu Austria a scos la iveală principala slăbiciune a tricolorilor: naționala marchează puțin în comparație cu numărul de ocazii pe care și le creează. De altfel, în primele patru meciuri cu Lucescu, România nu a reușit să treacă de rata de un gol pe meci, dar a păstrat în același timp o medie bună de goluri primite, unul la două partide.
Din nou fazele fixe Deși se apără mai bine decât în mandatul lui Victor Pițurcă, naționala a arătat din nou că fazele fixe rămân marea problemă. Cu Lucescu pe bancă, România a primit singurele goluri în urma unor cornere, de fiecare dată din cauza greșelilor de marcaj. Noul selecționer a preluat astfel problemele care i-au fost fatale lui Pițurcă, la meciul decisiv cu Serbia, de la Constanța (2-3).
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER