Federația s-a trezit!** Cei 5 „pași” care pot readuce naționala în top
Naționala României nu s-a mai calificat la un turneu final de la Europeanul din 2008. Mutu & co. au ratat pe rând CM 2010 și CE 2012. Una dintre cauzele acestor eșecuri este lipsa unei strategii de dezvoltare a fotbalului la nivel de copii și juniori. În ultimii ani, naționalale de juniori au decepționat în marea lor majoritate, fiind oglinda unui fotbal fără nicio ideea tactică. FRF a înțeles că dacă nu va modifica ceva în acest domeniu, viitorul nu sună deloc bine. Omul care va trasa noile strategii pentru sectorul juvenil este Mihail Marian. Noua filozofie a fotbalului românesc este influențată de fotbalul spaniol, de Barcelona, de Victor Pițurcă și Gică Hagi.
Principalele cinci domenii care trebuie modificate:
1. Formarea și perfecționarea antrenorilor. „Trebuie să producem o nouă generație de antrenori, specializați pe categorii de vârstă. Problematica dezvoltării a devenit atât de complexă, încât nu mai poți să antrenezi așa cum era tradițional la noi, să iei copii de la 7 ani și să îi duci până la 18. Din ianuarie se vor acorda licențe pentru primii 25 de antrenori de elită, care pot antrena la loturile naționale”.
2. Sistemul de dezvoltare a tinerilor jucători. „Programe tehnice pe categorii de vârstă. Sistemul de joc va fi 4-3-3, cu cele două variante de bază: unul sau doi închizători. Vor exista programe pe obiective tactice diferite. La 16-17 ani, obiectivul va fi «cum să jucăm ca o echipă», iar la 18-19 ani vom miza pe «cum să câștigăm ca o echipă». Fiecărui obiectiv tactic i se subordonează dezvoltarea tehnică și fizică adecvată”
3. Sistemul competițional. „Cât mai multe oportunități pentru jocuri de calitate. Asta înseamnă o competiție de elită, pentru că jucătorii buni progresează când joacă cu jucători buni. Recomandări ne-a făcut și Academia Hagi. Vrem să înființăm o competiție pentru U19 și U17 care să fie adresată doar entităților interesate de copii și juniori. Chiar și o Cupă a României pentru juniori”.
4. Infrastructura. „Pentru a ajunge un fotbalist de top, îți trebuie cam 10.000 de ore de antrenament intensiv. Noi, de la sfârșitul lui octombrie până în martie, din cauza condițiilor climaterice, nu mai avem structuri care să asigure antrenamentul. Nu ajungem nici la 300-400 de ore pe an. Un jucător român ajunge la o educație fotbalistică completă după 20 de ani, în timp ce în Spania timpul e la jumătate. De aceea, jucători ca Sânmărtean sau Gigel Bucur au ajuns competitivi la o vârstă înaintată. E nevoie de un minim de infrastructură, terenuri artificiale, baloane, nocturne de mici dimensiuni. La Liga I, acestea vor fi impuse prin licență”.
5. Problema managerială. „Să găsim formele ca și meseria de antrenor de copii să fie cât de cât atractivă. Aș vrea să fie stipulate bugete separate pentru copii și juniori, să nu mai interfereze cu cele de la echipele mari. Oricât de mare sau de mic este plafonul. În funcție de acesta, se face un plan. Acest aspect ține de manager”.