Criza din poarta echipei naționale reîndreaptă atenția spre trecut. Se fac comparații, dar se nasc și întrebări: care este cel mai bun goalkeeper din istoria primei reprezentative?
La o astfel de întrebare, răspunsurile pe considerente sentimentale ar căpăta mai multe nuanțe: Silviu Lung pentru longevitate, Bogdan Stelea pentru numărul cel mai mare de prezențe în poarta echipei naționale, Necula Răducanu pentru spectacolul total pe care-l făcea pe teren. „Țop” Voinescu, „Țețe” Moraru ar fi și ei în topul preferințelor. Totuși, există însă un indicator care poate da un răspuns statistic la această întrebare: cel mai bun portar din istoria naționalei este Florin Prunea. Actualul manager sportiv de la Dinamo are un procentaj de 0,67 de goluri primite pe meci, el devansându-i pe Dani Coman (0,78) și Bogdan Stelea (0,81).
„Cardiff mi-a lansat cariera”
Prunea a apărat poarta naționalei de 40 de ori, timp în care a încasat doar 27 de goluri. „Cel mai bun meci pe care l-am făcut la națională a fost cel de la Cardiff, din 1993, când ne-am calificat la Cupa Mondială. A fost o partidă cu totul specială, prin implicațiile ulterioare. Atunci am simțit că mi-am lansat cariera”, spune Prunea. Fostul portar recunoaște că a avut și norocul de a fi jucat alături de o generație de excepție și spune că nu a fost niciodată invidios pe Stelea: „Am crescut împreună, la Dinamo, iar carierele noastre au urmat cam același traiect”.
David, nouă boabe de la nemți
Pe podium au mai urcat Dănuț Coman – locul doi, chiar și în condițiile în care a încasat cinci goluri de la sârbi în meciul de la Belgrad, din octombrie 2009, și Bogdan Stelea – liderul de selecții în poarta naționalei. Ultimul loc este ocupat de Mircea David, care a jucat în perioada interbelică. Decedat în 1993, David a avut neșansa să apere poarta naționalei într-o perioadă de început a fotbalului românesc. Printre „performanțele” sale se numără un 3-9 cu Germania (1940) și un 2-6 cu Cehoslovacia (1938).
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER