Gabriel Manolache: „Sistemul este la pământ!”
Gabriel Manolache (45 de ani) a avut cea mai mare notă, 8.1, la concursul organizat în 2010 de FRF pentru ocuparea posturilor de selecționeri
Numit la lotul format din jucători născuți în 1997, gălățeanul a rămas fără post doi ani mai târziu, când i s-a terminat contractul
Domnule Manolache, vă surprinde acest 1-10 cu Germania?
Nu mă surprinde nimic la ce este în fotbalul românesc. Eu sunt un antrenor care atunci când a avut ceva de spus a spus, chiar dacă a pierdut din acest motiv. Peștele de la cap se-mpute și aici mă refer la aducerea lui Mihail Marian. Roadele muncii noastre s-au văzut anterior. Acum, când s-au adus antrenori pe prietenii, se vede rodul muncii lor.
V-ați uitat pe componența echipei de la Dublin?
Da, am văzut-o de dimineață, pe un site. Sunt cinci-șase jucători în plus față de ce am avut eu. Când am plecat am lăsat o listă cu 95 de nume.
95?
Da, poate să confirme domnul Iovan. Pe toți i-am văzut și în dreptul fiecăruia am trecut considerațiile mele. Cei cinci-șase jucători de acum nu se regăsesc acolo. Nicola de la Steaua, Bichiu de la Liberty, a mai apărut un fundaș stânga de la Dinamo, care este de picior drept, pe care nu l-am luat niciodată. Jucători care n-au ce căuta deocamdată acolo.
Poate că s-au ridicat între timp…
Așa au considerat ei, înseamnă că asta a fost selecția… Totuși, când au mers pe grupul format de mine, mă rog, de echipa din care am făcut parte, s-a câștigat meciul cu Franța cu 4-2 (nr – 5 martie 2013, meci amical la Buftea). Eu consider că acela era lotul cel mai bun, același cu care m-am prezentat și eu în Belgia, în urmă cu doi ani. Și atunci am luat cinci de la Belgia, dar am avut puterea ca două zile mai târziu să ne revenim și să-i batem cu 3-1.
Deci Belgia ne-a mai bătut cu 5-0 la această generație…
Da, la un turneu amical din mai 2011. O seară n-am fost om după acel rezultat, dar în două zile am remontat.
Care sunt motivele acestui regres al fotbalului juvenil românesc?
Sunt multe lucruri de atins. Chiar vorbeam miercuri seară cu Văsâi că diferențele sunt mari între noi și cei de afară. Până la 14-15 ani reușim să le facem față, dar după, sunt departe de noi. Ca și calități, pregătire. Dacă nu mai facem și selecția obiectivă iese scorul ăsta. La noi, responsabilitatea lasă mult de dorit. Am lăsat toată greutatea pe umerii lui Hagi, singurul care face selecție în țară.
„Meseriașii nu-și găsesc de lucru”
Acesta e doar un aspect…
Adăugați faptul că nu vrem de ani de zile să schimbăm sistemul competițional. Că până la urmă și Bumbescu și ceilalți care au venit, dincolo de cutumele lor, beneficiază de sistemul de pregătire din România.
De ce nu se pregătesc la lot?
Domnul director tehnic a venit cu un nou sistem, cu doar trei zile de pregătire la Mogoșoaia înainte de meciuri. Nici nu vin bine că pleacă acasă… Mai e și nea Fane Iovan. Tot respectul pentru fostul căpitan al Stelei, dar intelectul lui, capacitatea de transpunere a mijloacelor tehnico-tactice pentru copii, este departe de ceea ce se cere de la un coordonator al loturilor de juniori. Sunt trei mijloace pe care le face, tranziție pozitivă-negativă din atac în apărare și din apărare în atac și atât. Așa nu putem câștiga nici cu Albania.
Nu se poate arunca totul pe seama directorului tehnic…
Nici lui nu-i trebuie aruncat tot în spate pentru că trage după el tot ce s-a întâmplat înaintea lui. A făcut și lucruri bune, de pildă datorită lui jucăm cu naționale de top.
Mircea Sandu?
Mircea Sandu le-a asigurat tot ce și-au dorit. Dacă voiau ochi de om și asta ar fi găsit în farfurie. Terenuri, condiții… Eu când am ajuns la lot în 2010 aș fi stat până noaptea să muncesc, așa îmi era de drag.
O concluzie?
Sistemul de copii și juniori este la pământ, iar meseriașii care mai sunt în România sunt blazați și nu-și găsesc de lucru, huliți de cei din jurul lor.
Manolache (foto) antrenează o grupă de copii de 12 ani de la Oțelul Galați cu care s-a calificat la finala Cupei Hagi Danone
E un rezultat de la juniori, nu e atât de grav. Dacă era la alt nivel…
Mircea Sandu, președinte FRF