Incursiune prin Bosnia: adio arme!
Adnan Guso, fostul portar de la Craiova și Dinamo, ne-a fost
ghid prin orașul port-drapel al țării pe care oamenii lui Lucescu
jr trebuie să o învingă în drumul spre Euro. Tot el face și
caracterizarea perfectă a situației din fosta Iugoslavie:
„Și noi, și sârbii, și croații vorbim aceeași limbă. Noi îi
zicem bosniacă, ei, sârbă și croată. O nebunie!”
Un drum îngust și destul de avariat pe aproape toți cei 170 de
kilometri ai săi leagă granița sârbă de Sarajevo. Asfaltul taie
munții până când în față apare așezarea întinsă ca un lighean pe
Alpii Dinari. Culoarea gri domină peisajul urban încă din start
până aproape de centrul orașului, unde pe stânga și pe dreapta se
găsesc magazinele celor mai importante branduri de modă din Europa,
toate îmbrăcate în „haine” noi, de sticlă.
Amintirea războiului,
principalul obiectiv turistic
Au trecut aproape 16 ani de la terminarea conflictelor din zonă
și „cicatricele” clădirilor sunt din ce în ce mai șterse, grație
eforturilor de refacere a țării. Bosniacii păstrează însă intacte
câteva locuri esențiale pentru ei și pentru întâmplările ce au
marcat destinul țării. Cel mai important e tunelul aflat la exact
780 de metri de aeroportul din Sarajevo, singurul mod prin care
oamenii puteau primi ajutoarele venite din restul continentului în
timpul conflictelor și prin care răniții puteau primi ajutor. Un
spațiu îngust și înalt cam cât pentru un copil de 12 ani:
„Acum e aici muzeu, vin străinii mai mult. Nouă,
bosniacilor, nu ne place să ne aducem aminte de război”.
Motivele sunt lesne de înțeles pentru fostul goalkeeper:
„Opt rude ale mele au murit în timpul
conflictelor”, spune apăsat Adnan Guso în timp ce indică
spre numele victimelor din familia sa scrise pe panoul celor
decedați. Goalkeeperul a fost și el soldat pe frontul Bosniei:
„Am prins ca militar ultimele șase luni de război. N-am
avut încotro. Ori mă duceam să lupt, ori… Nu exista altă
alternativă, să înțelegeți. Urăsc armele de atunci, nici nu vreau
să văd sau să mă apropii de ele”, continuă uriașul de
aproape doi metri.
„Vecinul
meu e sârb și ne bem cafeaua împreună”
Subiectul religios e unul încă destul de sensibil pentru oamenii
din zonă, însă, indiferent de etnie, locuitorii încearcă acum să
trăiască în armonie: „Vecinul meu e sârb, eu sunt musulman
bosniac. Aproape în fiecare diÂmiÂneață merg la el să bem cafeaua
sau vine el la mine. Și când te gândești la ce-a fost, parcă nu-ți
vine să crezi”, explică Guso în timp ce ne îndrumă spre
cea mai înaltă clădire din Sarajevo, de pe acoperișul căreia ochii
străbat orașul de la un capăt la celălalt. Are 35 de etaje și e
amplasată în apropierea noii ambasade a Americii. Paradoxal, lângă
impresionanta construcție stau ruinele unei case cu găuri în ziduri
cât pumnul.
350
de euro e salariul mediu în Bosnia, comparabil cu
cel din România
Politicul
distruge fotbalul În Bosnia
Sârbii și croații din federația de fotbal a Bosniei se împotrivesc
schimbării sistemului de conducere, de teamă că s-ar putea crea un
precedent periculos pentru climatul politic.
Bosnia ignoră amenințările venite de la FIFA și UEFA și, cel mai
probabil, va fi exclusă din preliminariile pentru Euro 2012.
Oficialii de la Sarajevo nu se pot pune de acord în privința
modalității de alegere a președintelui federației, fiind împărțiți
în două tabere: bosniacii sunt pentru schimbare, în timp ce
reprezentanții sârbi și croați sunt împotrivă.
În fruntea principalului for fotbalistic din Bosnia președintele
se schimbă la fiecare 18 luni. Sistemul rotației este între cei
trei reprezentanți ai celor trei etnii dominante din această țară,
același lucru fiind valabil și pentru cea mai înaltă funcție din
statul bosniac, președenția. Acest fapt face imposibilă aplicarea
normelor UEFA, care cer ca federația să fie condusă de un singur
om. „Bosniacii sunt pentru aplicarea acestei decizii, însă
nu se pot înțelege nici cu sârbii, nici cu croații. Le este teamă
că, dacă forul fotbalistic va fi condus de un singur om, atunci
oamenii vor dori ca acest lucru să se întâmple și în
politică”, a explicat unul dintre membrii
federației.
Bosniacii merg la cumpărături în Austria
„De când s-au eliminat vizele pentru Austria, mulți au
început să meargă acolo la cumpărături”, spune Adnan Guso.
Având 800.000 de locuitori, Sarajevo e mult mai liniștit decât
marile orașe ale României, lucru ușor sesizabil și din lejeritatea
traficului: „În București faci o oră pe drum oriunde te-ai
duce”, se amuză Adnan. În Bosnia, rănile războiului se
cicatrizează treptat, iar Sarajevo s-a metamorfozat, încet, dar
sigur, dintr-un buncăr într-un oraș pitoresc încărcat de o istorie
apăsătoare.