Supraviețuitorul din barajul de acum 12 ani, Marius Niculae a înscris pe stadionul din Pireu și e relaxat. Pune în practică o lecție de autosugestie pe care a primit-o de la Michael Schumacher, germanul care a ieșit de 7 ori campion mondial în Formula 1
În noiembrie 2001, naționala României experimenta unul dintre cele mai dureroase momente din istoria recentă. Mare favorită în barajul cu Slovenia, echipa antrenată de Gică Hagi făcea 1-2 și 1-1 cu Slovenia și rata o calificare după trei prezențe consecutive la turneele finale. Golul din tur, la Ljubljana, era marcat de Marius Niculae, pe atunci considerat, vorba americanilor, The Next Big Thing din fotbalul românesc. După 12 ani, un Niculae plin de cicatricile operațiilor suferite în carieră e din nou în lotul pentru un baraj, ultima lui șansă de a prinde un Mondial.
Îți mai aduci aminte ziua de 10 noiembrie 2001? (Râde amar). Normal că o țin minte, dar nu cu plăcere. Chiar dacă am dat gol, am pierdut meciul.
Tu faci legătură între barajul cu Slovenia și cel cu Grecia, iar amintirile tale sunt importante. Ce altceva îți amintești? Înainte de meciul de la Ljubljana a nins, ne-am bătut cu bulgări. Eram încrezători. Meciul a început foarte bine pentru noi, am avut 1-0 și mai multe ocazii să facem 2-0, dar din nefericire am luat două goluri. Țin minte și acum golul ăla luat de la corner aproape. Amintirile sunt neplăcute.
Cum a fost seara de după meciul de la Ljubljana? Eram un pic supărați, chiar dacă luasem bătaie, dar aveam încredere că ne vom califica. Nu erau așa mari emoțiile, îi simțisem pe sloveni în teren și știam că-i puteam bate.
A venit meciul retur, în Ghencea, pe ploaia aia… și am făcut doar 1-1. Când e să se aleagă praful… știi cum e.
Cum ai plecat de la stadion? Eram supărat rău. Chiar dacă eram tânăr, era până la urmă o calificare ratată. Nu mi-am imaginat că nu o să ne calificăm, aveam o echipă foarte, foarte bună. Țin minte că toată lumea s-a bucurat că am picat cu Slovenia și nu cu Serbia. Aveam acasă și costumul pentru Japonia și Coreea, pregătit pentru turneul final. Era un costum cu inițialele FRF, făcut de federație pentru Campionatul Mondial.
Ce-ai făcut cu el după baraj? L-am dat cadou cuiva.
Nu mai aștepta convocarea Aveai 20 de ani în 2001, România era încă o echipă bună și venea o generație promițătoare.. Te-ai gândit vreun moment atunci că s-ar putea să nu joci niciodată la un Campionat Mondial? Nu, niciodată, dar uite că am ajuns la 32 de ani și risc să nu joc niciodată la un turneu final de Mondial. Pentru mine și generația mea e ultima șansă.
După 12 ani, jucăm din nou baraj și din nou ne-am bucurat că am picat cu o echipă anume. Mai e încrederea de atunci? Nu mai e, dar tot suntem optimiști. Nu e o diferență așa mare de valoare între echipe. Dacă o luăm individual, nici o echipă nu are jucători extraordinari cum era pe vremuri…Acum, totul se bazează pe grup. Și la noi, și la ei.
Cum simți presiunea barajului la 32 de ani? Privesc realist lucrurile. E ultima oportunitate și va trebui să mă sacrific pentru asta.
Mai așteptai convocarea? Sincer, nu, dar a fost o surpriză plăcută. N-am mai jucat de la meciul cu Estonia, am fost plecat o perioadă în China și nu mai credeam că o să mai vin.
Ce ți-a spus familia înainte de convocarea asta? Soția mea mă susține mereu, acum e și fiica mea care are doi ani și trei luni, se uită la meciuri, mă recunoaște în imagini.
La barajul din 2001, erai un copil, acum ai un copil… (Mustăcește) E o senzație increÂdibilă. Sunt un om împlinit.
Ce are în plus și ce are în minus Marius Niculae de acum față de cel din 2001? În plus, am în primul rând anii. (Râde) Mai am câteva operații… (Se distrează) Și mai am experiența necesară, nu mai sunt puști, nu mă mai arunc cu capul înainte. În minus, un pic de viteză…
Și entuziasmul e mai mic? Nu, entuziasmul e mai mare acum, mai ales când te apropii de final. Eu, cel puțin, mă simt excelent în această ultimă parte a carierei.
„Gardoș îl poate înlocui pe Chiricheș” Ce înseamnă Chiricheș pentru grupul ăsta? E un fotbalist important care joacă la una dintre echipele mari din Anglia. Eu așa o văd pe Tottenham. (Apare Marica și întrerupe interviul cu un „Lucrați?”, apoi se așază pe o canapea alăturată și începe un dialog în germană cu un ziarist din Dortmund, venit pentru a face interviuri cu Marica și Maxim) Chiricheș e un fundaș de mare valoare, dar cred că fostul lui coleg îi poate lua locul fără probleme.
Gardoș? Gardoș, da, dar și ceilalți care sunt aici îl pot înlocui pe Chiricheș.
Nu există o dependență a naționalei față de el? Nu, nu. Noi suntem puternici printr-un grup puternic. Nu avem individualități extraordinare care să facă diferența, cum erau Hagi și ceilalți.
Nici băiatul de pe canapeaua alăturată (n.red. – Marica) nu e privit ca un salvator? România a ajuns la baraj și datorită golurilor lui Ciprian. E un jucător valoros, toată lumea își pune speranțele în el, dar nu e singurul.
E un grup unit sau, spre exemplu, băieții de la Steaua stau separat? Eu zic că suntem uniți. Și ei s-au integrat în grupul echipei naționalei, nu mai e ca pe vremuri să stea separați.
Cu cine stai în cameră? Cu Cociș, colegul din Ucraina.
Ați jucat zilele trecute cu Șahtior și lumea știa că urmează să veniți la națională. V-a transmis Mircea Lucescu vreun mesaj de încurajare pentru baraj? Nu am avut timp. Înainte de meci ne-am văzut, iar după joc am plecat repede. Nu ne-a transmis nimic, dar probabil că era cu gândul la meciul cu echipa noastră. Sunt convins că ne-ar fi încurajat dacă ar fi avut timp.
Presa a numit barajul în fel și chip. Tu cum l-ai denumi? Meciul unei generații.
Care generație? Cea care apune sau cea care poate să se nască? Cea care se naște își va dubla valoarea dacă va merge la Mondial, vor deveni mult mai puternici. Cea care apune se va retrage cu satisfacția prezenței la un turneu final de Mondial.
Grecii luptători Ai jucat la Kavala în 2011, cum e fotbalul grec? E ca nația lor, pun accentul pe luptă, pe bătaie, stilul lor caracteristic. Singura echipă care este mult peste celelalte e Olympiakos.
Poate de asta te-a convocat Pițurcă, avea nevoie de un jucător arțăgos ca tine… Asta nu știu. (Râde) Oricum am stilul meu de joc, de la 20 de ani nu m-am schimbat.
Ai jucat pe stadionul Karaiskakis? Am și dat gol pentru Kavala, chiar dacă Olympiakos ne-a bătut cu 3-1.
Cum e atmosfera? Au o peluză, Gate 7, în care stau fanaticii, dau cu petarde, cu fumigene, în rest sunt oameni normali care vin să vadă un meci de fotbal. La meciurile naționalei e posibil să fie un pic diferit, dar nu cu mult.
S-a creat un mit al infernului de pe Karaiskakis. De ce s-ar speria tinerii din lot de acest stadion? Nu au de ce. Din contră, cred că e un avantaj pentru noi, atmosfera aia îi va scoate pe greci la joc. Îl cunosc și pe Fernando Santos, selecționerul lor, cu care am lucrat la Sporting un an…
S-a certat cu Fernando Santos Ce fel de antrenor e? Știe să țină grupul unit, pune mare preț pe disciplină, e adeptul unei rigori de fier. Avea diferite reguli stricte, păstra o oarecare distanță față de jucători, dar era sincer. Dacă avea ceva să-ți spună, îți spunea în față.
Ai avut vreun dialog cu el mai aprins? Daaa, am avut, m-am certat o dată cu el. La un antrenament, la un joc 4 contra 4, el era arbitru. Am dat gol, dar nu l-a validat și m-am supărat, am cerut golul pentru că jucam pe pariuri între noi. M-a scos din antrenament, apoi mi-am cerut scuze. Ne-am împăcat imediat, nu era ranchiunos.
E un antrenor defensiv sau ofensiv? Are stilul portughez, dar la greci s-a adaptat. Punea încă de pe atunci bază pe partea defensivă, apoi lucra la jocul din treimea adversă. La fel face și în Grecia. Pornește meciul de la 0-0, e interesat să nu ia gol, chiar dacă se termină tot 0-0. Grecii au trei turnee finale consecutive la care au participat. E un avantaj mare pentru ei? De asta pornesc favoriți. Chiar dacă nu au jucători extraordinari, reușesc să elimine echipe ca Ucraina, Croația. De asta sunt foarte periculoși. Nici nu știi când te-au bătut. Ești peste ei, joci mai bine, dar la final dau un gol din lovitură liberă sau un corner și ai pierdut.
O să dai mult cu capul în meciurile astea… În primul rând, trebuie să joc.
Cornel Dinu a spus că ar folosi doi titulari, tu și Marica… Nu știu ce să zic. Nea Piți decide, el face tactica.
Ați început studiul video? Da. Din ce am văzut până acum, nu trebuie să ne fie teamă. Trebuie doar să fim atenți non-stop, să avem grijă pentru că nu știi când grecii pot fi periculoși.
În 2001, nu ne-a ajuns un gol în deplasare… Important e să ne calificăm, cu doi de 0-0, cu doi de 1-1, nu mai contează. Am trăit pe pielea noastră cum e să ai prea multă încredere. Vom avea însă un avantaj pentru că vom juca pe un stadion de 50.000 de locuri.
Publicul în București e un pic mai pretențios. Devine nerăbdător dacă naționala nu dă gol repede… (Zâmbește). Dăm gol repede și nu mai e nimeni nerăbdător.
Lecție de la Schumacher Ești optimist… Trebuie să plecăm plini de încredere, să credem că ne vom califica pentru a transmite subconștientului mesajul potrivit. Asta am învățat-o de la Michael Schumacher în 2004. Am jucat într-un meci caritabil, cu prietenii lui Figo, și l-am întrebat. «Sunt curios, de ce spui mereu că ești cel mai bun, o să câștigi cursa asta, o să fii campion mondial?» (De data asta, Raț întrerupe discuția, strigând în gura mare: «Niculae, mâine e plină presa de tine!»)…Mi-a răspuns că e un truc psihologic, își spune toate lucrurile astea pentru ca subconștientul lui să lucreze și să ajungă să creadă mesajul transmis.
Ce v-a spus Pițurcă despre meciul ăsta? Nu pot să vă spun, doar ce a zis și presei, ne-a dat-o exemplu pe Juventus în meciul cu Napoli.
Și cine o să fie Pogba? Pogba și cu Vidal? (Glumește) Pogba-ul nostru e Bănel.
Există nemulțumiri legate de primele pentru baraj. De ce ați lua prime dacă nu vă calificați la turneul final? Nu am fost la națională în ultima vreme, nu am participat la discuția despre bani, au fost căpitanii de echipă (se uită spre canapeaua pe care stă Marica), dar am înțeles că a existat o promisiune de primă pentru accesul la baraj pe care Mircea Sandu a trimis-o mai departe în Comitetul Executiv. Acum, s-a rezolvat problema asta. Cum ai spus și tu, se vor primi mai mulți bani în cazul calificării. Asta dovedește că echipa e unită și nu pune preț pe bani. Puteau să accepte o sumă mai mică, pe care o primeau acum, și, știi cum e, ce e în mână nu e minciună…Ce o ieși la baraj, o ieși. Dar, nu, am demonstrat că echipa națională își dorește participarea la Mondial, nu o sumă de bani.
Visezi la Brazilia? Da, cred că toți românii visează. Dacă picam cu Portugalia, poate nu visam.
Cum ar fi cariera ta fără o participare la Mondiale? Mai săracă.
Ne calificăm? Eu cred că da.
Ca Michael Schumacher? (Râde). Normal.
Sper să repetăm victoria cu 3-1 din amicalul cu Grecia de acum doi ani Marius Niculae
De la Mondialul din 1998, am în cap faza la care Bursucul a dat gol Angliei după ce l-a lovit cu cotul în gură pe Le Saux, colegul lui de la Chelsea Marius Niculae
Hoverla nu e o echipă ca Șahtior, nu are mari pretenții. Obiectivul e salvarea de la retrograÂdare, dar la ce lot avem de la anul ne putem bate la cupele europene. Suntem patru români Marius Niculae
43 de meciuri și 15 goluri are Marius Niculae pentru naționala României
S-A ÎNTÂMPLAT LA BARAJUL CU SLOVENIA, DE ACUM 12 ANI
• Prezent în Slovenia printre suporterii naționalei, George Becali era lovit cu bulgări de fanii gazdelor
• La Ljubljana, arbitrul danez Kim Milton Nilsen n-a acordat României un penalty
• Venit la Procesul Etapei între meciurile tur și retur, selecționerul Hagi a țipat la Ovidiu Ioanițoaia care voia să ia o legătură prin satelit de la Ljubljana: „Am venit aici să vorbesc eu. Să stea satelitu” până vorbesc!”
• Din cauza ploii, FRF a acoperit gazonul înainte de returul din Ghencea cu o prelată găurită
• Hagi a plâns în vestiar după ratarea calificării. Ulterior, s-a plâns că Mircea Sandu a ignorat jucătorii după meciul retur
• Meciul din Ghencea a avut audiență 40 de puncte de rating la TVR
• Bogdan Stelea a lipsit de la termenul de divorț pe motiv că era supărat după meciul retur
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER