INTERVIU | Manea, cel mai tânăr debutant din istoria naționalei: „Sunt un tip liniștit, dar pe teren nu am mamă, nu am nici tată”

• Cristian Manea (16 ani) a devenit sâmbătă cel mai tânăr debutant din istoria naționalei. ProSport a stat de vorbă cu fundașul Viitorului, care a recunoscut faptul că îl știe pe Gheorghe Hagi doar în calitate de finanțator al echipei de club și că s-a uitat pe Internet pentru a-l vedea jucând fotbal
• Aflat la primul cantonament cu echipa națională, Manea a avut emoții o singură dată, la întânirea cu Chiricheș. Sâmbătă, după victoria României împotriva Albaniei (scor 1-0), fericit că a jucat, nu a mai închis un ochi toată noaptea

Are doar 16 ani și a îmbrăcat deja tricoul naționalei mari, pentru care a jucat 90 de minute. Manea a doborât sâmbătă un record vechi de 86 de ani, devenind cel mai tânăr tricolor din istoria selecționatei. Se adresează cu „dumneavoastră” și parcă începi să înțelegi declarația lui Răzvan Raț oferită la finalul meciului împotriva Albaniei: „E enervant de tânăr, are prea puțini ani”. Fundașul Viitorului este, în fond, un copil. Dar unul cu ambiții mari, care a reușit să se impună datorită ambiției sale. A știut dintotdeauna că vrea să fie fotbalist și a muncit pentru a-și atinge scopul. A început fotbalul la șase ani și nu a ținut cont de faptul că trebuia, aproape zilnic, să facă naveta între casă și stadion. S-a obișnuit repede cu cei 60 de kilometri pe care îi avea de parcurs. Știa că poate să își depășească condiția dacă face sacrificii. Iar sâmbătă i-a fost cântat imnul național: „Obiectiv atins, nu?”, se amuză Manea.

„Nu am ieșit niciodată în club și nu am băut alcool”

Cum a fost la debut? Te așteptai să fii titular și să joci toate cele 90 de minute?
Nu, nu mă așteptam. Speram să fiu introdus pe teren la un moment dat, nu mi-am imaginat nicio secundă că o să mă aflu pe teren când se va cânta imnul. Sunt fericit și mândru de ceea ce am realizat. După meci, nu am mai putut să adorm. Închideam ochii și revedeam stadionul și anumite faze din meci. Mi-aș fi dorit ca ziua de ieri să nu se termine niciodată.

Ai doborât un record vechi de 86 de ani, devenind cel mai tânăr debutant din istoria naționalei. Ți-e teamă că toată atenția pe care o primești acum te va schimba în vreun fel, că nu vei mai da același randament?
Știam de record, dar nu vreau să rămân doar cu el și atât. Sper să am în continuare evoluții bune, sper să nu dezamăgesc. Pot să ofer naționalei mai mult decât un record legat de vârsta de debut. Nu cred că mă voi schimba vreodată. Am fost educat bine de părinți, știu să nu fiu luat de val. Eu sunt un tip liniștit, introvertit, dar atunci când intru pe teren nu am mamă, nu am tată. Mă transform în totalitate. Dar când fac un pas în afara terenului, revin la ale mele. 

Ce preocupări ai? Ce faci în timpul liber?
Dorm, mă joc pe PlayStation. Stau și pe Facebook, dar nu atât de mult, nu sunt dependent de el. Încă. Nu fac lucruri ieșite din comun. Ca să înțelegi cât de focusat sunt pe ceea ce fac, îți spun că nu am ieșit niciodată în club și nici nu am consumat băuturi alcoolice. Nu știu, nu îmi place. Mi se pare că, dacă faci asta o dată, nu te mai oprești. Ori eu vreau să devin un nume important în fotbal și nu o să reușesc decât prin muncă. Am norocul să fiu înțeles de prietenii mei, care deja nu mă mai întreabă dacă vreau să merg cu ei la o petrecere. Când e de ieșit, mergem prin parc, ne plimbăm prin vreun mall, vedem un film și gata, aia a fost distracția pentru mine.

Bănuiesc faptul că ai primit numeroase felicitări după meciul de sâmbătă. Hagi te-a sunat? Ce ți-a spus?
Dacă e să calculez, aș putea să spun că am primit peste 250 de mesaje în care mi s-a urat succes pe viitor. E puțin ciudat. Am trecut de la titulatura de

Își controlează foarte bine emoțiile, e foarte disciplinat. A făcut un salt enorm. Mai are de învățat, nu uitați că vorbim despre un copil de 16 ani. Are foarte multă încredere în el. Cred că România a câștigat un jucător extraordinar
Gică Hagi despre Cristian Manea

Copil fiind, ceva mai mic decât ești acum, ai văzut vreun meci jucat de Generația de Aur?
Nu, nu am văzut niciunul. Pe YouTube am avut ocazia să mai văd câteva faze de joc ale domnului Hagi. Mi se păreau foarte buni și Gică Popescu, dar și Prodan. Cred că și noi putem să avem o Generație de Aur. Toți suntem buni, ne lipsesc rezultatele, dar cred că vor veni și ele. Trebuie să fim optimiști, nu? Că de asta venim la națională, să facem performanță. Și poate, peste ani, vor veni alții ca mine, care se vor fi uitat pe YouTube la Marica, la Chiricheș. Eu asta sper.

Primii bani câștigați în fotbal i-a dat părinților

Familia cum a reacționat atunci când a aflat că vei juca pentru națională?
Am norocul să provin dintr-o familie care m-a ajutat enorm ori de câte ori am avut nevoie. Eu, după ce am aflat că voi merge în cantonament cu echipa, nu am mai putut să mănânc toată ziua. Tata mi-a plâns în telefon. E frumos să știu că le-am răsplătit încrederea și că sacrificiile pe care le-au făcut pentru mine nu au fost degeaba. M-au adus de la Constanța și până la Mogoșoaia cu mașina, tot drumul mi-au explicat cum trebuie să fiu cuminte, să dau tot ce am mai bun. A fost un drum lung, să fiu sincer (râde).

Ce ai făcut cu primii bani pe care i-ai câștigat în fotbal?
I-am dat părinților. Pentru că m-au sprijinit atât de mult timp, era și rândul meu să le întorc favoarea. Nu fac mari investiții în mine. Uite, până acum am schimbat 25 de perechi de ghete. Nu pentru că mi s-ar fi stricat sau mai știu eu ce. Dar știind că pot să îmi cumpăr altele, am preferat să le dau pe cele pe care le-am folosit copiiilor de la mine din oraș, cei care nu își permit să își ia echipament sportiv și joacă în papuci. Încerc să îi ajut cât de mult pot și pe frații mei mai mici, gemeni. Au șapte ani și practică judo. Nu au vrut să fie fotbaliști, nu s-au atins niciodată de o minge. S-au dus pe partea cu bătaia, sunt ceva mai energici decât am fost eu când eram mic. 

Ai fost impresionat de vreun jucător din Liga I până acum?
Sincer? Nu. Am debutat într-un meci cu Steaua și adversar direct a fost Adi Popa. Nu mi s-a părut cine știe ce jucător. Liga I nu e nici bună, nici slabă. Mi se pare locul potrivit pentru unul ca mine. Înveți, crești și la momentul potrivit pleci în alt campionat din Europa. Altfel, bați pasul pe loc. Eu sunt mândru că Viitorul nu a luat niciun gol cu mine pe teren. Asta îmi oferă încredere în mine și în calitățile mele Mai am de lucrat la poziționare, dar am fost sfătuit să mă calmez, că asta se învață în timp. 

Emoții la întâlnirea cu Chiricheș

Ai avut emoții la reunirea lotului? Voiai să faci cunoștință cu vreun jucător în mod special?
Am avut, da. Dar băieții m-au primit extraordinar, ba chiar neașteptat de bine. Emoții am avut atunci când dat noroc cu Chiricheș. Îl admir foarte mult, ne asemănam la caracter. Eu sunt cuminte, el e cuminte. Sper să ajung și eu cândva la o echipă importantă din Anglia. E frumoasă atmosfera de la lot, toți au fost mirați când au auzit că am doar 16 ani. Am norocul să stau în cameră cu Tănase. Nu cel de la Steaua, celălalt. Până și el mi-a spus ieri că se simte bătrân în preajma mea. Și are 19 ani. Nu am ce să fac dacă sunt mic. 

Ce o să faci cu tricoul de la națională?
(hotărât) O să îl pun în ramă! Sper să adun cât mai multe, sunt frumoase. Cred că o să le cer și jucătorilor autografe, sper să nu îmi fie rușine să fac asta. 

Unde te vezi peste cinci ani?
Sper la o echipă bună din Europa, unde să am evoluții bune în urma cărora să revin la națională. V-am spus, nu vreau să rămân doar cu recordul de vârstă care, până la urmă, nici măcar nu a ținut de mine.

Nu am prietenă, nu am timp de așa ceva. Îmi văd de fotbal, de antrenamente, nu vreau să îmi complic viața inutil
Cristian Manea, jucător Viitorul

Favorita mea la Campionatul Mondial este Portugalia. Sper să câștige turneul final. Și mai sper să particip cu naționala la unul. Așa am visat într-o noapte
Cristian Manea, jucător Viitorul

Topul celor mai tineri debutanți la echipa națională până sâmbătă: 

1. Grațian Sepi – 17 ani și 3 luni (1928)
2. Ilie Balaci – 17 ani și 6 luni (1974)
3. Nicolae Kovacs – 17 ani și 8 luni (1929)