INTERVIU – Salpingidis ne-a lăsat acasă, dar crede că ne va vedea în Franța: „Sunteți buni, o să mergeți la Euro!”
Extrema dreaptă a grecilor explică modul în care el și colegii săi s-au antrenat pentru a-i surprinde pe români
Dimitris, a fost acest play-off mai ușor decât vă așteptați? Din afara terenului așa a părut…
Nu a fost deloc ușor, dar am fost echipa mai bună și acest lucru s-a văzut și în tur, și acum, la București. Acasă ați avut sprijinul suporterilor, pentru că atmosfera a fost una fantastică, dar nu v-a ajutat foarte mult acest lucru.
Cum ați pregătit meciul retur?
Scopul nostru a fost să ne apărăm cât mai bine, să alergăm foarte mult… Știam că naționala voastră va încerca să întoarcă rezultatul de la Pireu și că va ataca din primul minut. România are calitate, are forță, dar, repet, noi am fost mai buni.
V-ați temut că ați putea avea probleme după autogolul lui Torosidis?
(foarte serios) În fotbal nu există loc de frică! Când am primit golul, am tras și mai mult de noi pentru a proteja rezultatul.
Trei din cele patru goluri pe care le-a marcat Grecia în această „dublă” au fost după același tipar: pasă lungă peste apărarea României. A fost această schemă una pe care ați exersat-o în mod deosebit?
Sigur că da, antrenorul ne-a spus că am putea să vă surprindem cu aceste mingi peste apărare. Iar după înfrângerea de la Pireu, știam că voi veți încerca să construiți mai mult și acest lucru vă făcea mai puțin compacți în apărare. Când încerci să ataci, să marchezi, e normal să nu te mai poți apăra la fel de bine. Știu, din afară poate părea o schemă ușoară, dar am exersat-o destul de mult înainte.
Ce sentiment ai acum, când știi că anul viitor vei juca la Campionatul Mondial din Brazilia?
E un lucru fantastic pentru fotbalul din Grecia că am ajuns la o competiție atât de mare. E a patra calificare la rând. Pentru mine, singur, e un sentiment plăcut, dar mult mai important este ceea ce reprezintă această calificare pentru țara mea. Oamenii sunt mândri de noi acum!
„Îl iubesc pe Lazăr, dar ăsta e fotbalul!”
Ai vreun mesaj pentru Costin Lazăr, colegul tău de la PAOK?
Lazăr… îl iubesc pe tipul ăsta! E un băiat foarte bun și știu că acum trece printr-un moment dificil. Dar o să îl ajutăm să revină, știți cum este atmosfera într-un vestiar… mai faci o glumă și încerci să treci peste. Prieteni, așa este în fotbal. Poate data viitoare vom fi noi în poziția în care este el acum, nu se știe.
Ai marcat golul decisiv din barajul cu Ucraina din 2009, acum, în „dubla” cu România ai un gol și un assist…
(zâmbește stânjenit) Eu încerc de fiecare dată să joc la sută la sută din capacitate… uneori înscriu, uneori dau pase decisive, asta mi-e meseria. Sunt fericit că încă pot să joc fotbal și că reușesc să îmi ajut echipa.
Există vreun jucător român care să-ți fi sărit în ochi în aceste două meciuri?
Echipa voastră nu a jucat rău, să știți. Nu aș vrea să nominalizez un jucător, nu ar fi corect, dar pot să spun că în ritmul acesta vă veți califica sigur la Euro.
O ultimă întrebare. Te-a motivat în plus faptul că aceasta era ultima ta șansă de a ajunge la un Campionat Mondial?
Da, anul viitor în august voi împlini 33 de ani și acum era, așa cum ați spus și voi, ultima mea șansă. Dar simplul fapt că ai posibilitatea de a juca la un Mondial te motivează, nu contează că ai 20 de ani sau 32.