Interviu realizat de Emma Bârsan Imagine video: Romică Croitoru
Mirel Albon, antrenorul care a fost aproape de o minune anul trecut, când a dus echipa națională de fotbal feminin a României foarte aproape de o calificare istorică la Campionatul European din 2017, are mult de furcă în această perioadă. Ziua Femeii l-a prins în cantonament cu naționala, în Turcia. După primul meci disputat în Turcia, din turneul amical organizat în localitatea Alanya, pe Albon l-au așteaptat 20 de „La mulți ani!”, 20 de pupături, 20 de buchete de împărțit, 20 de mărțișoare de dat. Albon pretinde, cu umor, că se descurcă, deși alții nu reușesc să o scoată la capăt nici măcar cu o singură femeie, acasă.
Dialogul cu ProSport curge sinuos, printre glume și probleme serioase, speranțe într-un viitor care nu are cum să nu fie mai bun și constatări ale realității seci și dure din acest moment.
Selecționerul în vârstă de 49 de ani antrenează echipa națională ca „principal” din vara lui 2014 și speră să umple într-o bună zi Național Arena cu echipa feminină de fotbal a României.
Mirel Albon ne povestește despre pasiunea sa pentru acest sport, despre cum supraviețuiește fotbalul feminin în România și de ce cluburile de tradiție, precum Steaua, Dinamo, nu au echipe feminine. Vom trece în revistă și care este mentalitatea românilor când aud despre fotbalul practicat de fete și ce proiecte se pregătesc.
Mirel Albon are planuri mărețe cu naționala feminină. FOTO: Mediafax
ProSport: Domnule Albon, ați început anul 2017 cu două stagii de pregătire, ați fost în cantonament în Spania, urmează un turneu în Turcia. Cum simțiti echipa în acest nou an și după cantonamentul din ianuarie? Mirel Albon: Încă nu am reușit să iau pulsul exact la toate jucătoarele, unele vor veni direct acolo. Turneul a devenit mult mai important decât îl consideram înainte pentru că acțiunile din luna aprilie au căzut, nu am reușit să ajungem la un consens cu cei de la naționala Țării Galilor. Am căutat după aceea alt adversar, dar cei care își căutau, deja își găsiseră pentru această perioadă și, în condițiile astea, cele trei meciuri devin foarte importante. Din ce am văzut astăzi, fetele par mai bine pregătite și mai motivate decât au fost în ianuarie, după vacanța de iarnă și după ratarea calificării la turneul final european, așa că eu cred că în acest moment suntem pe un drum bun și sper să continuăm la fel.
Echipa a suferit câteva schimbări față de anii trecuți. Au apărut fete tinere, dar au și revenit altele după câțiva ani de absență. Aveți în plan întinerirea echipei și construirea unei generații „de aur” a fotbalului feminin? Nu este un plan. Noi încercăm tot timpul să avem cele mai bune jucătoare, dar permanent, pe lângă acest lucru, urmărim și jucătoare tinere, urmărim și jucătoare noi. Din păcate, avem și probleme medicale. Pe lângă unele mai vechi, precum Cosmina Dușa și Isabelle Mihail, acum a apărut și problema cu Laura Rus, care în Spania nu a fost convocată pentru că în momentul în care noi am făcut lotul, ea nu avea echipă, iar acum s-a accidentat. În schimb, am observat că evoluează constant în campionatul Franței, care este un campionat puternic, Anne-Marie Bănuță. Am convocat-o, să vedem în acest moment care e nivelul ei și dacă se poate integra la ceea ce jucăm la echipa națională. De asemenea, încercăm câteva jucătoare noi, care au confirmat în campionatul intern, este vorba despre Claudia Bistrian, de la CFR Timișoara, Elena Răduc, de la Iași, și Linda Kajtar, de la Odorheiu Secuiesc, care să sperăm că se vor integra și vor deveni certitudini pentru echipa națională.
Recent, selecționerul României a renunțat la funcția de antrenor a echipei Olimpia Cluj și se va dedica exclusiv echipei naționale. Albon își propune să urmărească jucătoarele românce care evoluează în străinătate și să se ocupe mai mult de pregătirea meciurilor și de studierea adversarilor. „Munca de selecționer era activitatea mea principală, dar acum vreau să îi acord mai mult timp și mai multă importanță. Sper ca oamenii din conducerea federației să îmi permită să o fac la un nivel cât mai ridicat, astfel încât să pot să urmăresc jucătoarele românce care evoluează în toată lumea, să pot, împreună cu colegii mei, să urmărim adversarii din timp și să pregătim toate jocurile din preliminariile Campionatului Mondial la un nivel cât se poate de ridicat. De asemenea, vreau să pun în practică un proiect pentru a pregăti mai bine antrenorii de la echipele de club din România și să crească nivelul competițiilor interne prin creșterea nivelului antrenorilor de fotbal feminin.”
„Am reușit să avem la naționala de fete o medie de spectatori mai mare decât 8 echipe din Liga 1 la băieți”
Fetele din naționala României au rezultate, acum mai trebuie să aibă și spectatori. FOTO: frf.ro
Rămâne un stadion plin, care să susțină fetele în meciurile de la echipa națională, un vis? Sau poate deveni o realitate? Ce îi lipsește fotbalului feminin pentru a putea ieși în evidență? Ceea ce s-a întâmplat în toamnă (n.r. – naționala României a ratat la baraj calificare la Euro 2017, deși a terminat neînvinsă „dubla” cu Portugalia, 1-1 acasă și 0-0 în deplasare) ne demonstrează că poate deveni o realitate. În condițiile care au fost, am reușit să adunăm aproape 8.000 de spectatori la un joc și tot așa am reușit să văd o statistică realizată de colegii de la Comunicare, în speță de Gabi Berceanu, în care s-a arătat că deși am jucat meciul cu Albania aici, la Mogoșoaia, și au fost puțini spectatori, celelalte meciuri jucându-se la Pitești și la Cluj, cu mii de spectatori, am reușit să avem o medie în calificările pentru Campionatul European mai mare decât 8 echipe din Liga 1 la băieți, ceea ce este o performanță. Eu cred că, jucând la același nivel sau mai bine, având parte de aceeași promovare ca și în preliminariile Campionatului European, în următoarea campanie de calificări vom avea o asistență mai mare. Mai mult decât atât, sper să jucăm un meci pe Național Arena și să o umplem. Cred că este posibil într-un viitor cât mai apropiat.
„Sumele alocate sunt mult mai mici decât la băieți”
Din ce trăiește fotbalul feminin din România? Am discutat acest lucru și cu selecționerul Mirel Albon, care ne-a povestit că treaba merge datorită muncii voluntare. „În primul rând, sumele alocate sunt mult mai mici decât la băieți. Eu cred că fotbalul feminin încă supraviețuiește pentru că sunt oameni cu suflet, sunt foarte mulți voluntari care le sprijină pe fete. De asemenea, federația sprijină activitatea, astfel încât cluburile de fotbal feminin au o parte din cheltuielile legate de competiție asigurate de către Federația Română de Fotbal, iar cei care știu să se gospodărească bine pot să supraviețuiască”, a precizat soțul arbitrei internaționale Teodora Albon.
„Probabil că, la un moment dat, va veni și la noi vremea să se vrea mare performanță și atunci cheltuielile vor crește. Este posibil ca, având în vedere situația economică a țării și a societății românești, să apară și în fotbalul feminin echipe care într-un an să obțină performanțe și în anul următor să dispară. Eu sper să nu se ajungă la acest lucru, sper ca oamenii să rămână echilibrați, să continue să pună accentul pe muncă și pe dorința de a face performanță și mai puțin pe a atrage bani spre ei înșiși. Prin existența acestui echilibru, eu cred că numărul de echipe în fotbalul feminin va continua să crescă, cum s-a întâmplat și în ultimii ani și nu vor dispărea echipe, așa cum se întâmplă la băieți.”
„În România nu există această cultură a fotbalului feminin, sunt încă foarte mulți care nu cred că fetele pot să joace fotbal adevărat”
Selecționerul ne-a povestit și de problemele cu care se confruntă fetele și despre mentalitatea românilor în ce privește fotbalul feminin. Acesta vine, în contrapartidă, cu exemple concrete din întreaga Europă, unde se susține dezvoltarea acestui sport. „Este foarte greu, în primul rând cred că în România nu există această cultură a fotbalului feminin. Sunt încă foarte mulți care nu cred că fetele pot să joace fotbal adevărat. Dacă s-ar informa și ar vedea ceea ce se întâmplă la nivel international, ar gândi altfel. Poate că acest lucru ar fi posibil dacă ar exista o decizie din partea federației, care să oblige cluburile să aibă echipe de fete. Există acel caiet de licențiere și, dacă s-ar introduce criteriul, în momentul respectiv ar face-o. După care, fiind oameni ambițioși, oameni orgolioși, oameni care nu acceptă să fie pe locul 2 sau și mai jos, probabil că având acea echipă de fotbal feminin, își vor dori să o facă puternică și să se bată pentru titlu. Nu știu care este cea mai bună soluție, dar văd că în acest moment există un trend absolut în toate campionatele mari din lume.
În Franța, acum 3-4 ani existau doar Olimpique Lyonnais și Montpellier la fotbal feminin, dintre cluburile puternice, cunoscute în fotbalul masculin, Azi, mai există un club sau două exclusiv feminine, Juvisy Essonne și Albi, în rest toate sunt legate de marile cluburi. În Spania se întâmplă la fel, singurul club mare care nu are echipă, dar își va face în acest an, este Real Madrid, în rest toate au echipe în prima ligă. În Italia este la fel, acum pe primul loc este Fiorentina, pe doi Brescia. Milan, Inter, Juventus și-au făcut echipă, acum sunt în liga a doua și cât de curând vor promova în prima ligă. Același lucru se întâmplă și în Anglia. Dacă acum câțiva ani se luptau pentru titlu echipe cu nume necunoscute, acum se luptă Chelsea, Arsenal, Liverpool și Manchester City. Cred că, la un moment dat, acest trend va ajunge și în România, dar, ca întotdeauna, la noi tot timpul vin schimbările cu întârziere. Cred că, în acele momente, prin atragerea galeriilor la astfel de meciuri, fotbalul feminin va avea o nouă explozie, nu doar explozia de anul trecut, legată de performanțele obținute de echipa națională”, trage nădejde Albon.
Mirel Albon a reușit să se califice, cu Olimpia Cluj, în Liga Campionilor la fotbal feminin. FOTO: Mediafax
De ce fete și nu băieți? Antrenorul naționalei României ne-a explicat de ce a preferat să lucreze cu fetele. Azi afirmă că se simte un antrenor împlinit. „Mie mi-a plăcut fotbalul feminin de copil. Eu am văzut un meci în 1979, când a fost un derby U Cluj – FC Baia Mare și au venit 40.000 de spectatori. Au fost organizate atunci tot felul de activități, printre care și un meci demonstrativ de fotbal feminin. Mi-a plăcut. În momentul în care am venit să văd un meci al echipei naționale, doamna Rodica Șiclovan mi-a solicitat să fac o echipă la Cluj și mi s-a părut o idee extraordinară. De atunci, din 2001, am intrat în acest sport, în această activitate, iar din momentul în care am intrat, nu am mai putut să dau înapoi.
Este o plăcere să lucrez cu fetele, sigur că sunt și lucruri dificile, sunt foarte mulți bărbați cărora le e greu să se descurce acasă cu o singură femeie, eu am 20, 23, uneori chiar mai multe. Fetele sunt foarte ambițioase, mai ales cele din România, pentru că întâmpină această prejudecată, foarte mulți consideră că fotbalul este un sport pur masculin. Ele își doresc să demonstreze că pot să o facă și atunci, cu persoane de genul ăsta, e mai plăcut și mai ușor de lucrat. Ca performanță, doresc oricărui antrenor să realizeze ce am realizat eu cu fetele și atunci se vor considera antrenori împliniți.”
În ceea ce privește dezvoltarea fotbalului feminin în România, au fost făcute proiecte de promovare, tabere de inițiere și centre de juniorat. Fetițele mici se înghesuie la fotbal, iar selecționerul, împreună cu cei din cadrul federației, încearcă să le asigure cele mai bune condiții pentru a face performanțe. „Avem anual mii de fetițe care participă la aceste proiecte, care joacă măcar o dată fotbal. Următorul pas în acest proiect trebuie să fie acela de a le crea condiții să își desfăsoare activitatea și după ce se încheie aceste proiecte. Încă nu am reușit să avem echipe în toate județele, eu mi-aș dori să avem în toate orașele. Acum, cele care își doresc să joace fotbal trebuie să se mute dintr-un județ în altul, să se despartă de familie și încă nu toți părinții sunt de acord ca fetițele lor să joace fotbal. Sperăm să schimbăm și această mentalitate, însă exact cum spuneam, nu sunt multe, ci sunt chiar foarte multe fetițe care în acest moment doresc să joace fotbal în România și sunt foarte multe fetițe care au abilități pentru acest sport.”
L-am întrebat pe Mirel Albon ce adversari ar fi de evitat în tragerea la sorți pentru preliminariile Campionatului Mondial din 2019. „Echipa națională a făcut un salt foarte mare în clasamentul UEFA, urcând șase poziții (n.r. – România se află pe locul 36 în clasamentul UEFA), dar tot în urna a treia valorică vom intra. Ne dorim adversari accesibili în primele două urne, astfel încât să ne luptăm pentru un loc la Campionatul Mondial. Este foarte greu, doar opt echipe din Europa se califică la turneul final. Mi-aș dori cu orice preț să evităm Germania sau Anglia, marile forțe ale fotbalului mondial feminin. Sper ca, din prima urnă, să picăm cu Italia sau cu Spania, echipe cu care ne-am mai întâlnit și cu care am pierdut foarte greu sau am avut rezultate de egalitate. Iar din urna a doua, tot așa, aș prefera o țară slavă, în locul unor țări din vestul Europei, însă o să vedem la tragerea la sorți ce o să se întâmple. Eu m-am bucurat și la baraj, când am picat cu Portugalia în dauna Finlandei, deși poate că ar fi fost mai bine să întâlnim o echipă mai în forță, cum a fost Finlanda, care la momentul respectiv era mai potrivită pentru noi. Nu vreau să îmi aleg adversarii dinainte, dar v-am spus, sunt țări pe care aș vrea cu orice preț să le evităm pentru că tot palmaresul anterior nu ne este deloc favorabil.”
Miercuri, 1 martie, echipa de fotbal feminin a României a disputat primul meci din cadrul turneului amical Gold City Cup, care s-a desfășurat în Alanya. Fetele din cadrul naționalei s-au impus cu 3-1 în fața echipei gazdă, Turcia.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER