Manifestul căpitanului!** Chivu a rupt tăcerea după 4 luni de silenzio stampa

După ce Răzvan Lucescu a deschis conferința de presă de ieri, de
la hotelul Crowne Plaza, din Minsk, Cristi Chivu a închis-o cu un
monolog impresionant. Cu o voce calmă, căpitanul tricolorilor,
absent la meciul cu Albania (1-1) din cauza unei suspendări, a
decis că e momentul să reapară în public pentru a lua atitudine
vizavi de situația actuală a naționalei și a antrenorului ei. Una
nemeritată din punctul său de vedere.

Finalul discursului l-a regăsit pe Chivu cu obrajii în flăcări
și cu lacrimi în ochi. O precizare e necesară în contextul actual:
căpitanul naționalei a ales să-i ia apărarea lui Răzvan într-un
moment în care cei mai aprigi contestatari ai acestuia sunt doi
oameni de care se simte extrem de legat: frații Victor și Ioan
Becali! Dacă ultimul l-a ajutat foarte mult în carieră pe actualul
căpitan al naționalei, Victor Becali îi este chiar naș. Din câte se
pare, Cristi i-ar fi atras atenția acestuia din urmă să nu mai
vorbească în numele lui atunci când este vorba despre națională,
chiar înainte de a anunța că intră în silenzio stampa. În
continuare vă redăm manifestul căpitanului. Dacă are sau nu
dreptate, rămâne de văzut. Iar prima ocazie e chiar azi, când
întâlnim Belarusul chiar la ea acasă!

„Răzvan
nu a avut nicio vină cu
Albania”

Nu am mai vorbit un timp pentru că am avut o oarecare lehamite.
Totul a culminat cu o poză apărută pe prima pagină a unui ziar cu
tricoul meu și al lui Mutu pus pe o cruce. Am venit însă acum aici
pentru că avem onoarea să lucrăm cu unul dintre cei mai buni
antrenori pe care i-a avut naționala vreodată. Și sunt aici pentru
a ne asuma întreaga responsabilitate pentru tot ce s-a întâmplat la
meciul cu Albania, pentru care consider că antrenorul nu are vreo
vină.

„Avem o țară pe care o înțeleg din ce în ce mai
puțin”

Ne place să trăim din scandaluri, să facem vâlvă, să apărem în
presă. O țară pe care de multe ori, sincer, eu nu o înțeleg. Cred
că lucrurile au degenerat încă o dată, așa cum au degenerat și în
mandatul lui Pițurcă și ale altor antrenori care au fost la
națională. Nu sunt de acord cu acest lucru, pentru că nu vom putea
niciodată să construim nimic, pentru că ne vom zbate în mocirlă,
așa cum ne zbatem de câțiva ani, pentru că fotbalul românesc e din
ce în ce mai jos, pentru că nimeni nu are curajul să-și asume
responsabilitatea greșelilor pe care le-a făcut de-a lungul anilor,
fie că e vorba de un conducător de club, fie că e vorba de antrenor
sau jucător, prezent sau nu la echipa națională.

„Unora le
e teamă să intre pe teren din cauza
criticilor!”

Cred că ar trebui să încetăm cu lucrurile astea, pentru că numai
așa vom ieși din acest impas. Poate voi nu vă amintiți, dar pe mine
mă doare faptul că am pierdut cu Macedonia. Am spus atunci că mai
jos de atât nu se poate. Dar, dacă echipa națională nu va avea
liniște, dacă jucătorii care vin la națională nu sunt respectați și
mereu se va găsi cineva care să spună că există unul mai bun ca el
în țară, nu vom reuși nimic. Trebuie să respectăm antrenorul,
trebuie să respectăm jucătorii. Și mă refer și la conducătorii de
club, pentru că sunt câțiva jucători selecționați de la anumite
echipe care vin cu probleme psihice mari la națională. Nu vreau să
dau nume, dar sunt jucători cărora le e teamă să intre pe teren, să
nu fie criticați de oameni din fotbal sau de presă. Iar atunci când
îți pierzi încrederea, e greu să joci fotbal și e greu să obții
rezultate.

„Dați-vă cu părerea,
dar faceți-o constructiv!”

Fiecare trebuie să-și cunoască spațiul în care trăiește,
funcțiile și atribuțiile pe care le are de îndeplinit și să nu iasă
din sfera pe care viața i-a adus-o. Sunt unii mai privilegiați,
alții mai puțin, dar cred că ar trebui să ne păstrăm locul nostru
bine marcat în această societate. Nu spun că nimeni nu mai are
dreptul să vorbească. Peste tot în lume există oameni care-și dau
cu părerea, dar oameni cu bun-simț, oameni care o fac constructiv.
Or, la noi senzația este că nu se dorește construcția unui lucru de
durată, ci pur și simplu să dărâmăm tot ce s-a construit.

„Răzvan pregătește meciurile așa cum n-a făcut-o
nimeni”

Vorbind despre Răzvan, nu mi se pare corect ca un om care pune atât
de mult suflet, care pregătește meciurile cum n-a făcut-o nimeni
până acum la națională să fie umilit de oameni care habar nu au ce
se întâmplă în sânul echipei naționale, de oameni care habar nu au
despre relația pe care el o are cu jucătorii, despre unitatea care
este la acest lot. Și asta este fundația, temelia, pentru a face
această echipă națională să crească pe viitor.