Marșul Panzerelor
Au trecut 12 ani de când Germania nu a mai câștigat un trofeu. 12 ani de când jucătorii "Manschfatului" nu au mai cunoscut gustul victoriei. De la finala câștigată în fața Cehiei, în 1996, în Anglia. Cam mult pentru o națiune obișnuită cu laurii gloriei.
În 2002 a fost aproape, dar Brazilia a devenit campioană mondială, în 2006, pe teren propriu, tânăra echipă a Germaniei a mers până în semifinale, unde a fost învinsă de viitoarea campioană, Italia. Iar suporterii acceptau, cu amărăciune că selecționata lor nu mai e ceea ce fusese cândva. Au dispărut frații Walter, Uwe seeler, Beckenbauer, Littbarski ori Klinsmann. Jucătorul, nu antrenorul.
Dar ce e Germania acum ? Ce a mai rămas ? Cumva Ballack, omul cheie, liderul ? Sau poate forța lui Frings. De ce nu tinerețea și vivacitatea lui Schweinsteiger, sau dorința nebună a lui Podolski de a se afirma. Sau spiritul de "killer" a lui Klose. Și umbra lui Low, poate cel mai surprinzător selecționer din istoria Germaniei.
Toate acestea constituie Germania de azi. Dar Germania mai înseamnă și muncă, seriozitate, tenacitate, spirit de sacrificiu. Nemții nu au impresionat în ultimile jocuri, dar cine se bazează pe asta ? Lumea se înghesuie să vadă la lucru campioana mondială Italia, sau "bătrâna gardă" a lui Domenech, ori pe magicienii portughezi. Dar uită un lucru important. Uită Germania. Iar Germania a fost mereu Favorita.
Au trecut 12 ani. Iar Panzerul s-a pus din nou în mișcare.
Portari:
Jens Lehmann (Arsenal)
Robert Enke (Hanovra)
Rene Adler (Bayer Leverkusen)
Fundași:
Christoph Metzelder (Real Madrid)
Per Mertesacker (Werder Bremen)
Arne Friedrich (Hertha Berlin)
Marcell Jansen (Bayern Munchen)
Clemens Fritz (Werder Bremen)
Heiko Westermann (Schalke 04)
Mijlocași:
Michael Ballack (Chelsea)
Thomas Hitzlsperger (VfB Stuttgart),
Simon Rolfes (Bayer Leverkusen)
Torsten Frings (Werder Bremen)
Bastian Schweinsteiger (Bayern Munchen)
Piotr Trochowski (SV Hamburg)
Tim Borowski (Werder Bremen)
David Odonkor (Betis Sevilla)
Atacanți:
Mario Gomez (VfB Stuttgart)
Miroslav Klose (Bayern Munchen)
Kevin Kuranyi (Schalke 04)
Lukas Podolski (Bayern Munchen)
Oliver Neuville (Borussia Monchengladbach
Selecționer
Joachim Loew
Ballack este liderul, antrenorul din teren al Germaniei. Într-o zi bună poate fi "cel mai bun mijlocaș din lume" după cum s-a exprimat însuși franz Beckenbauer. Transferul la Chelsea părea să constituie o mișcare greșită, căpitanul naționalei având dificultăți în a se adapta la Londra. Dar Ballack a revenit. A trecut peste forma proastă, peste o accidentare gravă și s-a întors. Iar jocul său a început să strălucească din nou. Iar selecționerul Low poate sta liniștit.
De când a preluat echipa de la Klinsmann, Joachim Low nu a făcut multe modificări. A mers pe același nucleu și aceeași formulă de bază, clasicul 4-4-2. Astfel, în apărare, în fața lui Lehmann se vor regăsi aceeași Christoph Metzelder și Per Mertesacker, iar Lahm și Jansen vor acoperi benzile. Frings și Ballack sunt titulari incontestabili la mijloc, cum probabil va apare si Schweinsteiger, responsabilul cu fantezia în joczl german. E posibil ca Ballack să aibă un rol mai ofensiv, lucru ce ar aduce un plus. În atac, Low are multe soluții. Klose este titular de drept, urmând să se decidă care dintre Podolski, Kuranyi sau Mario Gomez vor apare în primul "11"
Germania a reușit să se impună în trei rânduri de-a lungul turneelor finale de Campionat European. În 1972, după o victorie cu 3-0 în fața URSS, în 1980 când a trecut de Belgia cu 2-1 și în 1996, în revanșa cu Cehia, 2-1, cu golul de aur al lui Bierhoff. Totodată Germania a mai disputat două finale, în 1976, când RFG a pierdut la penalti în fața Cehoslovaciei și în 1992, când s-a înclinat în fața surprizei Danemarca.
Totuși, de la triumful din 1996, Germania a dezamăgit constant la Europene, atât în 2000, dar și în 2004, Germania ieșind din competiție încă din faza grupelor
Germania – Irlanda (A) 1 – 0
Germania – San Marino (D) 13 – 0
Germania – Slovacia (D) 4 – 1
Germania – Cipru (D) 1 – 1
Germania – Cehia (D) 2 – 1
Germania – San Marino (A) 6 – 0
Germania – Slovacia (A) 2 – 1
Germania – Țara Galilor (D) 2 – 0
Germania – Irlanda (D) 0 – 0
Germania – Cehia (A) 0 – 3
Germania – Cipru (A) 4 – 0
Germania – Țara Galilor (A) 0 – 0
Grupa D
Cehia 12 9 2 1 27 5 29
Germania 12 8 3 1 35 7 27
Irlanda 12 4 5 3 17 14 17
Slovacia 12 5 1 6 33 23 16
Țara Galilor 12 4 3 5 18 19 15
Cipru 12 4 2 6 17 24 14
San Marino 12 0 0 12 2 57 0
Duminică 8 iunie 21:45
Germania – Polonia Klagenfurt – Wörthersee
Joi 12 iunie 19:00
Croația – Germania Klagenfurt – Wörthersee
Luni 16 iunie 21:45
Austria – Germania Vienna – Ernst Happel
Germania este, fără îndoială, una din marile favorite la cucerirea trofeului continental. Poate nu este cea mai în formă echipă, dar jucătorii germani dau dovadă de o mobilizare exemplară atunci când vine vorba de un turneu final. Cu atât mai mult cu cât au de spălat rușinea de la turneele precedente.
Pronostic: Cu o grupă accesibilă și un culoar mai lejer, Germania poate spera la prezența în finală. Rămâne de văzut dacă și-au păstrat entuziasmul din 2006, cu atât mai mult cu cât vor beneficia de un Ballack în form
Vezi aici o prezentare a Spaniei
Vezi aici o prezentare a Suediei
Vezi aici o prezentare a Franței
Vezi aici o prezentare a Greciei
Vezi aici o prezentare a Portugaliei
Vezi aici o prezentare a Cehiei
Vezi aici o prezentare a Turcie