„Nu sunt jucătorul care să poarte numărul 10 la națională!”** Florescu l-a cucerit și pe Piți: „Sunt gata să bag capul în contră” INTERVIU

Între masa de prânz și odihnă, George Florescu a vorbit cu ProSport despre revenirea printre titularii echipei naționale. Chiar dacă a jucat din primul minut contra Elveției, mijlocașul lui Arsenal Kiev nu e încă sigur că l-a convins pe Pițurcă să se bazeze pe el și în preliminariile Campionatului Mondial. Plecat la 18 ani din campionatul intern, Florescu are un sfat pentru tinerii jucători convocați acum în echipa României: „E mai bine pentru ei să plece de tineri în străinătate!”.

George, ești pregătit?
Fizic și psihic! (spune zâmbind în timp ce se așază confortabil pe balansoarul de pe terasa hotelului)

Crezi că în acest interviu vei scăpa de întrebările legate de numărul 10 de la națională?
(zâmbește) Păi, n-am scăpat în niciun interviu. Mă aștept tot timpul la întrebarea asta și, cum am spus și până acum, numărul 10 nu l-am luat eu. Eu știu că nu sunt jucătorul care să poarte acest număr.

Cum ai simțit revenirea la echipa națională?
Era un pas firesc. Am avut un sezon bun la Arsenal Kiev și eram sigur că, până la urmă, o să vină și convocarea. Am așteptat tot timpul acest lucru, chiar dacă au fost tot felul de critici la adresa mea în perioada în care am mai fost chemat. Când era Răzvan…

Faptul că ai fost chemat și de Victor Pițurcă la lot vine să demonteze afirmațiile conform cărora ai fost preferatul lui Răzvan Lucescu…
Da… n-am fost niciodată preferatul nimănui. Eu am încercat să fac tot timpul exact ce mi-a zis antrenorul înainte de meci. Indiferent cine mi-a fost antrenor. O altfel de relație nici nu se pune problema să fi fost între mine și Răzvan Lucescu. El mă băga pentru că avea mare încredere în mine și în ce pot să fac pe teren. E un capitol închis, chiar nu vreau să mă mai întorc vreodată la el. Am vorbit foarte mult despre asta. Și eu, și presa.

Când ai avut primul contact cu Victor Pițurcă?
În ziua reunirii. Ne-am salutat, mi-a zis «Bine ai revenit printre noi» și atât. Până atunci am ținut legătura cu Eugen Neagoe, cel care a și fost să mă vadă la Kiev.

Românii sunt boemi

Ți se pare că naționala e o oglindă a fotbalului românesc sau, printr-o minune, reușește să se separe de ceea ce se întâmplă în campionatul intern?
Dacă ne uităm la ultimele rezultate, pe care eu le consider pozitive, putem să zicem că echipa națională nu e chiar oglinda campionatului românesc. Deși avem foarte mulți jucători care vin din țară. Ei sunt fotbaliști de valoare, fotbaliști care pot să crească foarte mult, dar, din punctul meu de vedere, ei trebuie să schimbe mediul încă de pe acum. Trebuie să iasă în străinătate. Acolo fotbalul e puțin diferit. E mult mai agresiv, mult mai bazat pe luptă.

Adică noi am rămas mai boemi?
Suntem puțin boemi, deși suntem fotbaliști foarte talentați. Poporul român a dat tot timpul jucători foarte talentați. Din păcate, mulți dintre ei se pierd încă de la vârsta junioratului. Mai sunt și cei care ajung la echipe bune din țară, dar nu reușesc să facă și pasul următor.

Vin cu două contraexemple: Torje s-a dus la Udinese și nu joacă. Grozav a plecat la Standard, nu s-a impus și s-a întors în țară…
Păi, eu când zic că trebuie să facă pasul spre un fotbal mai puternic, mă refer și la faptul că trebuie să se impună acolo. Degeaba mergi în străinătate dacă peste șase luni te întorci în țară. Eu sunt convins că și din generația actuală vor fi jucători care se vor impune afară.

„Fac ce spune antrenorul”

Tu ce-ai făcut de ai reușit să te impui afară?
Dacă un antrenor vine la mine și-mi spune «George, tu trebuie să bagi azi capul în contră» eu mă duc și bag capul în contră! Pe mine m-au băgat titular toți antrenorii pe care i-am avut la seniori. Și e greu să te placă toți. Dacă Răzvan Lucescu era taică-miu, așa cum au spus unii, înseamnă că am avut mulți tați în carieră.

Spune-mi, te rog, de ce ar trebui să mai creadă suporterii naționalei că acum ne vom califica la un turneu final?
E o campanie de doi ani și la echipa națională s-a format un colectiv din tineri și foarte tineri. Aici mai vin și câțiva cu experiență și echipa națională poate crește. Acești jucători tineri pot să ajungă să construiască o echipă foarte, foarte puternică. Normal că totul depinde doar de ei… de noi, mă includ și pe mine chiar dacă nu știu dacă voi face parte din planurile selecționerului…

Nu ai această certitudine…
Eu sper și voi da totul să fiu aici. Dar colectivul care s-a format e unul deosebit de valoros.

Te mai întreb un lucru: există această senzație, că echipa națională a devenit o corvoadă pentru anumiți jucători. Tu ce părere ai?
Fiecare jucător trebuie să se uite în farfuria lui, nu să își dea cu părerea despre colegi. Nu e frumos să fac asta.

ți-e teamă că, în cazul unor evoluții mai slabe, ai putea să intri din nou în gura contestatarilor?
Sunt călit! După ce am trecut prin ce-am trecut, sunt imun la toate!

Soția mea este însărcinată acum, așteptăm un copil, și nu ne vom opri doar la unul
George Florescu,mijlocaș România

În primele lui petrecute în Moldova, prima țară în care am jucat când am plecat din România, credeam că înnebunesc. Patru luni nu mi-am văzut părinții și îmi era tare dor. Dar un jucător profesionist e obligat să se adapteze
George Florescu,mijlocaș România