de Răzvan TOMA
Reprezentativa Poloniei, ca și cea a noastră, a avut de-a lungul vremii perioade și perioade. Când bune, când rele. Diferența este că ea a știut să-și materializeze mult mai bine perioadele bune, obținând ceva concret atunci când a avut generații de excepție, față de ceea ce am realizat noi în asemenea situații.
Astfel, polonezii au în vitrina de trofee două bronzuri mondiale, un aur și două arginturi olimpice, spre deosebire de noi care tot îi dăm cu „generația de aur” și cu turneul final al CM din 1994, unde în afara unor rezultate de anvergură, n-am luat nimic. De asemenea, ei au două baloane de bronz, obținute prin Kazmierz Deyna, în 1974, și Zbigniew Boniek, în 1982, noi un biet loc 5 al lui Hagi în ierarhia acestui trofeu din 1994.
Ca să nu mai pomenesc de câți jucători polonezi au evoluat de-a lungul timpului în campionatele tari și câți români. Cu toate acestea, în disputele directe n-au prea mișcat în fața noastră, după cum se va putea vedea mai jos, unde prezint bilanțul general. Mi-amintesc de un meci, e drept, amical, din 1978, în Ghencea, când Polonia era mult mai bine situată decât noi, fiind prezentă la ultimele turnee finale de CM, cu bronzul din 1974, noi lipsind de fiecare dată, iar în lot avea jucători de asemenea net superior cotați decât ai noștri. Printre aceștia se afla și celebrul atacant Grzegorz Lato, golgeterul Mondialului din 1974. Echipa noastră a câștigat cu un 1-0 mult mai ușor decât o arată această diferență minimă, golul fiind marcat de Iordănescu în minutul 10 și având destule alte ocazii. Cât despre Lato, acesta a fost inexistent, fiind total anihilat de Petre Mehedințu, un fundaș al Politehnicii Timișoara, care era când și când convocat la echipa națională, acela fiind abia al 6-lea său meci ca tricolor. Și acum, situația valorică de pe hârtie se cam aseamănă cu ceea ce a fost atunci, polonezii fiindu-ne superiori. Dar acea amintire, ca și bilanțul direct mă fac să privesc cu optimism întâlnirea de vineri seara.
Partida 675 Va fi a 675-a partidă disputată de reprezentativa României de-a lungul istoriei. Bilanțul la zi este: 298 victorii, 174 egaluri, 202 înfrângeri, golaveraj 1116-861. De asemenea va fi a 279-a dispută susținută pe teren propriu, a 224-a la București, a 20-a găzduită de Arena Națională.
Cele 33 de întâlniri
Daniel Niculae a făcut diferența Polonia este una dintre naționalele cu care ne-am confruntat de cele mai multe ori. De fapt, într-o asemenea ierarhie, ocupă locul 3-4 alături de naționala Bulgariei, cu ambele întâlnindu-ne de câte 33 de ori. Pe primele poziții sunt fosta Iugoslavie, de 37 de ori, urmată de Grecia de 34 de ori. Așadar, prin „dublă” programată de această grupă preliminară, Polonia va urma să treacă pe locul 2, dacă nu cumva între timp programăm un „amical” cu Grecia. Cu toate că avem un număr atât de mare de întâlniri, numai trei dintre ele nu au avut caracter amical, prima în 1948, într-o competiție ce a reunit două întreceri regionale, Cupa Balcanică și Cupa Europei Centrale, iar apoi a urmat „dubla” din preliminariile pentru Euro 1996. O victorie și două egaluri am înregistrat în aceste întâlniri.
De altfel, Polonia a fost unul din caii noștri de bătaie, în bilanțul direct având un avantaj foarte clar. Ei se pot lăuda doar cu izbutirea celei mai mari diferențe de scor, și asta chiar pe terenul nostru, un 5-0 în 1932. Ultima confruntare a avut loc la Varșovia, pe 14.11.2009, fiind una amicală, în care ne-am impus cu 1-0, prin golul ui D. Niculae. De la acel meci în lotul nostru mai sunt prezenți doar Pantilimon și Săpunaru, iar de la polonezi numai vedeta Lewandowski. Interesant că la primele două confruntări all-time, gazde au fost orașe de care ambele țări ulterior aveau să fie samavolnic deposedate de ele de o Uniune Sovietică brutală și lacomă care le-a alipit Ucrainei, unde se află și în prezent, fiind vorba de Lwów (transformat în Lvov) și Cernăuți (transformat în Cernivți).
Generația anilor 70, între aur și argint olimpic și bronz mondial Multă vreme, fotbalul polonez a înotat în mediocritate mai ceva ca cel românesc, pe mai toate planurile. Abia la începutul anilor 70 s-a întrezărit prima luminiță, când Górnik Zabrze a ajuns în finala Cupei Cupelor, ediția 1969-70, fiind învinsă la Viena de Machester City, scor 1-2. Reținem din acea echipă pe LubaÅ„ski și GorgoÅ„, două nume care se vor regăsi și în echipa olimpică care peste doi ani a adus titlul olimpic (mai cucerind apoi alte două arginturi), și în echipa națională care peste patru ani a adus bronzul mondial. La izbânzile olimpice nu voi zăbovi prea mult, pentru că, am explicat cu o altă ocazie, nu era o competiție corectă, având în vedere că țările din lagărul socialist veneau cu echipele naționale, în timp ce celelalte foloseau amatori, pe motiv că primii nu erau oficial considerați profesioniști… Însă bronzul din RFG 1974 a fost cea mai glorioasă pagină scrisă în istoria fotbalului polonez. Echipa tip de-atunci: Tomaszewski – Szymanowski, Å»muda, GorgoÅ„, Musial – Kasperczak, Maszczyk, Deyna – Lato, Szarmach, Gadocha. Antrenor: Kazimierz Gorski.
LubaÅ„ski n-a putut lua parte la turneul final, pățind cam ca Balaci înainte de Euro 1984, accidentându-se grav. Aproape toți acești fotbaliști au fost considerați la acea vreme vedete ale fotbalului mondial, primid imediat oferte de la echipe din Occident, care au fost onorate, căci comunismul de la acea oră din Polonia lui Edward Gierek nu era atât de absurd ca acela din România lui Nicolae Ceaușescu. Revenind la marea competiție, mai întâi, a trecut de prima fază a grupelor cu maximum de puncte, cu toate că pornea cu șansa a treia în fața Italiei, pe-atunci vicecampioană mondială, și a Argentinei, o eternă favorită. Doar Haiti îi părea la îndemână. Conform regulamentului de-atunci, a urmat o a doua fază a grupelor, unde a fost alături de RFG, țara gazdă, Iugoslavia și Suedia, toate trei cu cote mai bune ca ea. Pe ultimele două le-a învins, pierzând doar la gazde (cele care aveau să și câștige competiția), la limită, 0-1, din cauza unui gol norocos reușit de Gerd Müller. Clasându-se pe locul 2, a jucat finala mică în care s-a impus în fața Braziliei, încă campioană mondială en titre, și pe tabelă, 1-0, dar și prin prestație. Atacantul Grzegorz Lato, o extremă stânga cu viteză debordantă și putere de pătrundere ieșită din comun, a fost golgeterul turneului, cu 7 reușite.
Reprezentativa Poloniei avea să recidiveze peste opt ani, de această dată însă nu tot atât de glorios, nemaiavând atâtea individualități. Să amintesc și echipa tip de-atunci: MÅ‚ynarczyk – Dziuba, Janas, Å»muda, Majewski – Matysik, Kupcewicz, Buncol – Lato, Boniek, Smolarek. Antrenor: Antoni Piechniczek. Așadar, îi regăsim pe doi dintre eroii din 1974, Lato și Å»muda, dar și pe o mare stea a fotbalului mondial în devenire, Zbigniew Boniek. A trecut de prima fază a grupelor, cu adversarele Italia, Camerun și Peru, printr-o victorie și două egaluri, apoi și de faza a doua a grupelor, cu adversarele URSS și Belgia, doar pentru că a învins-o pe ultima la scor mai mare decât sovieticii. În semifinale a cedat clar în fața Italiei, 0-2, jucând finala mică apoi împotriva Franței. O Franță obosită și dezamăgită după acel celebru meci cu RFG, când în prelungiri a avut la un moment dat 3-1, dar a fost egalată, 3-3 și apoi învinsă la loviturile de departajare. De aceea nici nu a tratat cum se cuvine această finală mică, folosind și multe rezerve, spre deosebire de polonezi care aveau foame chiar și de trofee mici, ei impunându-se astfel cu 3-2 și aducând al doilea bronz mondial. Un obiectiv de care naționala noastră a fost mai mereu și este foarte departe, doar în 1994 având mari speranțe să-l atingem, chiar să-l depășim, dar n-a fost să fie. Revenind la BiaÅ‚o-czerwoni (adică alb-roșii în limba lor), de-atunci a început pentru ei un recul constant, nu chiar atât de dramatic ca la unguri, dar cu multe absențe de la turneele finale de anvergură. De vreo câțiva ani încoace însă, s-a zămislit o nouă generație de fotbaliști buni cu care microbiștii acestei țări pot spera la momentele de glorie avocate mai înainte. La Euro din acest an și-au arătat forța, fiind eliminați fără înfrângere, în sferturi, la loteria penalty-urilor, chiar de către cea care avea să-și adjudece trofeul, Portugalia.
Cele două loturi ROMÂNIA
Valentin Alexandru COJOCARU n. 01.10.1995 (FC Crotone / Italia) – debutant Silviu LUNG jr. n. 04.06.1989 (AFC Astra Giurgiu) – 3 / 0 Antom Ciprian TĂ‚TĂ‚RUȘANU n. 09.02.1986 (Fiorentina ACF / Italia) – 42 / 0 Costel Fane PANTILIMON n. 01.02.1987 (Watford FC / Anglia) – 23 / 0
Romario BENZAR n. 26.03.1992 (FC Viitorul Constanța) – 3 / 0 Vlad Iulian CHIRICHEȘ n. 14.11.1989 (Napoli SSC / Italia) – 44 / 0 Gabriel Nicolae ENACHE n. 18.08.1990 (FC Steaua București) – 4 / 0 Steliano FILIP n. 15.05.1994 (FC Dinamo 1948 București) – 6 / 0 Dragoș GRIGORE n. 07.09.1986 (Al-Sailiya / Qatar) – 26 / 0 Iasmin LATOVLEVICI n. 11.05.1986 (Kardemir DÇ Karabükspor / Turcia) – 10 / 0 Cosmin Iosif MOȚI n. 03.12.1984 (PFC Ludogoreț Razgrad / Bulgaria) – 10 / 0 Cristian Ionuț SĂ‚PUNARU n. 05.04.1984 (AFC Astra Giurgiu) – 19 / 0 Alin Dorel TOȘCA n. 14.02.1992 (FC Steaua București) – 3 / 0 Bogdan Ionuț ȚÎRU n. 15.03.1994 (FC Viitorul Constanța) – debutant
Eric Cosmin BICFALVI n. 05.02.1988 (Tom Tomsk / Rusia) – 3 / 0 Alexandru Mihăiță CHIPCIU n. 18.05.1989 (RSC Anderlecht / Belgia) – 26 / 4 Ovidiu Ștefan HOBAN n. 27.12.1982 (Hapoel Beer-Sheva / Israel) – 26 / 1 Răzvan Gabriel MARIN n. 23.05.1996 (FC Viitorul Constanța) – 2 / 1 Alexandru Iulian MAXIM n. 08.07.1990 (VfB Stuttgart / Germania) – 28 / 3 Dragoș Ionuț NEDELCU n. 16.02.1997 (FC Viitorul Constanța) – debutant Adrian POPA n. 24.07.1988 (FC Steaua București) – 19 / 3 Andrei PREPELIȚĂ‚ n. 08.12.1985 (FC Rostov-na-Donu / Rusia) – 12 / 0 Nicolae Claudiu STANCIU n. 07.05.1993 (RSC Anderlecht / Belgia) – 10 / 5
Florin ANDONE n. 11.04.1993 (RC Deportivo La Coruña / Spania) – 11 / 1 Gheorghe Teodor GROZAV n. 29.09.1990 (Terek Groznîi / Rusia) – 18 / 3 Claudiu Andrei KESERÃœ n. 02.12.1986 (PFC Ludogoreț Razgrad / Bulgaria) – 16 / 5 Dorin ROTARIU n. 29.07.1995 (FC Dinamo 1948 București) – 1 / 1 Sorin Bogdan STANCU n. 28.06.1987 (GençlerbirliĂŸi SK / Turcia) – 47 / 12 Virgil Andrei IVAN n. 04.01.1997 (CSU Craiova) – 3 / 0
Christoph Paul DAUM n. 24.10.1953 – 3. 1. 2. 0. 6-1
POLONIA
Artur BORUC n. 20.02.1980 (Bournemouth AFC / Anglia) – 63 / 0 Åukasz FABIAŃSKI n. 18.04.1985 (Swansea City / Anglia) – 36 / 0 Åukasz SKORUPSKI n. 05.05.1991 (Empoli FC / Italia) – 1 / 0 Wojciech Tomasz SZCZĂ˜SNY n. 18.04.1990 (Roma AS / Italia) – 28 / 0
THIAGO Rangel CIONEK n. 21.04.1986 (US Città di Palermo / Italia) – 9 / 0 Kamil GLIK n. 03.02.1988 (AS Monaco / Franța) – 49 / 3 Artur JĂ˜DRZEJCZYK n. 04.11.1987 (FK Krasnodar / Rusia) – 25 / 3 Igor LEWCZUK n. 30.05.1985 (FC Girondins Bordeaux / Franța) – 2 / 0 MichaÅ‚ PAZDAN n. 21.09.1987 (Legia Warszawa) – 22 / 0 Åukasz PISZCZEK n. 03.06.1985 (BV 09 Borussia Dortmund / Germania) – 52 / 2
Jakub BÅASZCZYKOWSKI n. 14.12.1985 (VfL Wolfsburg / Germania) – 86 / 18 Damian DĂ„BROWSKI n. 27.08.1992 (KS Cracovia) – debutant Jacek GÓRALSKI n. 21.09.1992 (Jagiellonia BiaÅ‚ystok) – debutant Kamil GROSICKI n. 08.06.1988 (Stade de Rennes / Franța) – 46 / 8 Tomasz JODÅOWIEC n. 22.03.1985 (Legia Warszawa) – 46 / 1 Bartosz KAPUSTKA n. 23.12.1996 (Leicester City / Anglia) – 13 / 3 Grzegorz KRYCHOWIAK n. 29.01.1990 (FC Paris Saint-Germain / Franța) – 42 / 2 Karol LINETTY n. 02.02.1995 (Sampdoria UC / Italia) – 12 / 1 Krzysztof MĂ„CZYŃSKI n. 23.05.1987 (WisÅ‚a Kraków) – 20 / 1 SÅ‚awomir PESZKO n. 19.02.1985 (KS Lechia GdaÅ„sk) – 39 / 1 PaweÅ‚ WSZOÅEK n. 30.04.1992 (QPR / Anglia) – 8 / 2 Piotr ZIELIŃSKI n. 20.05.1994 (Napoli SSC / Italia) – 19 / 3
Robert LEWANDOWSKI n. 21.08.1988 (FC Bayern München / Germania) – 84 / 40 Åukasz TEODORCZYK n. 03.06.1991 (RSC Anderlecht / Belgia) – 8 / 1 Kamil WILCZEK n. 14.01.1988 (Brøndby IF / Danemarca) – 1 / 0
Adam NAWAÅKA n. 23.10.1957 – 32. 17. 12. 4. 66-28
Meciurile din acest an ale Poloniei 23.03; Poznan: POLONIA – SERBIA 1-0 (1-0) amical Spectatori: 38.271. Marcator: Blaszczykowski (28). Arbitru: Harkam (Austria). POLONIA: Fabianski (46 W.Szczesny) – Piszczek, Salamon (87 Pazdan), Glik, Rybus – Krychowiak (76 Jodlowiec) – Blaszczykowski, P.Zielinski (83 Borysiuk), Grosicki (75 Kapustka) – R.Lewandowski (73 Teodorczyk), Milik. Antr. Adam Nawalka.
26.03; Wroclaw: POLONIA – FINLANDA 5-0 (3-0) amical Spectatori: 42.068. Marcatori: Grosicki (18, 85), Wszolek (20, 66), Starzynski (32). Arbitru: Kimura (Japonia). C.G.: Glik – Arkivuo. POLONIA: Boruc (46 Tyton) – Jedrzejczyk, Glik, Pazdan, Wawrzyniak – Krychowiak (46 Jodlowiec) – Wszolek (86 Blaszczykowski), Starzynski (67 P.Zielinski), Kapustka (79 Salamon), Grosicki – Milik (63 R.Lewandowski). Antr. Adam Nawalka.
01.06; Gdansk: POLONIA – OLANDA 1-2 (0-1) amical Spectatori: 41.000. Marcatori: Jedrzejczyk (60) – V.Janssen (33), Wijnaldum (76). Arbitru: Zelinka (Cehia). C.G.: R.Lewandowski – Wijnaldum. POLONIA: W.Szczesny – Piszczek (46 Thiago Cionek), Glik, Pazdan, Jedrzejczyk – Blaszczykowski (46 Kapustka), Maczynski (80 Jodlowiec), P.Zielinski, Grosicki – Milik (87 Stepinski), R.Lewandowski (67 Linetty). Antr. Adam Nawalka.
06.06; Cracovia: POLONIA – LITUANIA 0-0 amical Spectatori: 33.000. Arbitru: Glova (Slovacia). C.G.: Krychowiak – Baravykas, Freidgeimas, Norvilas, Vaitkunas. POLONIA: Fabianski (46 Boruc) – Kapustka, Glik (46 Salamon), Thiago Cionek, Wawrzyniak – Maczynski (80 Jodlowiec), Krychowiak (85 P.Zielinski) – Blaszczykowski (74 Jedrzejczyk), Starzynski, Grosicki (77 Peszko) – Milik. Antr. Adam Nawalka.
12.06; Nice: POLONIA – IRLANDA DE NORD 1-0 (0-0) t.f. CE Spectatori: 33.742. Marcator: Milik (51). Arbitru: Hațegan (România). C.G.: Kapustka, Piszczek – Cathcart. POLONIA: W.Szczesny – Piszczek, Glik, Pazdan, Jedrzejczyk – Blaszczykowski (80 Grosicki), Maczynski (78 Jodlowiec), Krychowiak, Kapustka (88 Peszko) – Milik – R.Lewandowski. Antr. Adam Nawalka.
16.06; Saint-Denis: GERMANIA – POLONIA 0-0 t.f. CE Spectatori: 73.648. Arbitru: Kuipers (Olanda). C.G.: Khedira, Özil, Boateng – Maczynski, Grosicki, Peszko. POLONIA: W.Szczesny – Piszczek, Glik, Pazdan, Jedrzejczyk – Blaszczykowski (80 Kapustka), Maczynski (76 Jodlowiec), Krychowiak, Grosicki (87 Peszko) – Milik, R.Lewandowski. Antr. Adam Nawalka.
21.06; Marseille: UCRAINA – POLONIA 0-1 (0-0) t.f. CE Spectatori: 58.874. Marcator: Blaszczykowski (54). Arbitru: Moen (Norvegia). C.G.: Rotan, Kucer – Kapustka. POLONIA: Fabianski – Thiago Cionek, Glik, Pazdan, Jedrzejczyk – P.Zielinski (46 Blaszczykowski), Jodlowiec, Krychowiak, Kapustka (71 Grosicki) – Milik (90+3 Starzynski), R.Lewandowski. Antr. Adam Nawalka.
25.06; Saint-Etienne: ELVEȚIA – POLONIA 1-1 (0-1, 1-1) / 4-5 d.l.dep. t.f. CE Spectatori: 38.842. Marcatori: Shaqiri (82) – Blaszczykowski (39). Arbitru: Clattenburg (Anglia). C.G.: F.Schär, Djourou – Jedrejczyk, Pazdan. Loviturile de de departajare: Lichtsteiner (+), R.Lewandowski (+), Xhaka (-), Milik (+), Shaqiri (+), Glik (+), F.Schär (+), Blaszczykowski (+), Rodriguez (+), Krychowiak (+). POLONIA: Fabianski – Piszczek, Glik, Pazdan, Jedrzejczyk – Blaszczykowski, Krychowiak, Maczynski (101 Jodlowiec), Grosicki (104 Peszko) – Milik, R.Lewandowski. Antr. Adam Nawalka.
30.06; Marseille: POLONIA РPORTUGALIA 1-1 (1-1, 1-1) / 3-5 d.l.dep. t.f. CE Spectatori: 62.940. Marcatori: R.Lewandowski (2) РRenato Sanches (33). Arbitru: Brych (Germania). C.G.: Jedrejczyk, Glik, Kapustka РAdrien Silva, William Carvalho. Loviturile de departajare: Cristiano Ronaldo (+), R.Lewandowski (+), Renato Sanches (+), Milik (+), Jọo Moutinho (+), Glik (+), Nani (+), Blaszczykowski (-), Ricardo Quaresma (+). POLONIA: Fabianski РPiszczek, Glik, Pazdan, Jedrzejczyk РBlaszczykowski, Krychowiak, Maczynski (98 Jodlowiec), Grosicki (82 Kapustka) РMilik, R.Lewandowski. Antr. Adam Nawalka.
04.09; Astana: KAZAHSTAN – POLONIA 2-2 (0-2) prel.CM Spectatori: 19.905. Marcatori: Hijnicenko (51, 58) – Kapustka (9), R.Lewandowski (35p). Arbitru: Gözübüyük (Olanda). C.G.: Maliy, Ahmetov, M.Baijanov, Kuat, Hijnicenko, Islamhan – R.Lewandowski, P.Zielinski, Piszczek, Glik. POLONIA: Fabianski – Piszczek, Glik, Salamon, Rybus – Blaszczykowski, Krychowiak, P.Zielinski, Kapustka (83 Linnety) – R.Lewandowski, Milik. Antr. Adam Nawalka.
08.10; Varșovia: POLONIA – DANEMARCA 3-2 (2-0) prel.CM Spectatori: 56.811. Marcatori: R.Lewandowski (20, 36p, 48) – Glik (49a), Yurary (69). Arbitru: Rocchi (Italia). C.G.: Thiago Cionek – K.Schmeichel, C.Eriksen. POLONIA: Fabianski – Piszczek, Glik, Thiago Cionek, Jendrzejczyk – Blaszczykowski (89 Peszko), Krychowiak, P.Zielinski, Grosicki (74 Rybus) – R.Lewandowski, Milik (46 Linnety). Antr. Adam Nawalka. 11.10; Varșovia: POLONIA – ARMENIA 2-1 (0-0) prel.CM Spectatori: 44.786. Marcatori: H.Mkoian (48a), R.Lewandowski (90+5) – Pizzelli (50). Arbitru: Kruzliak (Slovacia). C.G.: Thiago Cionek, Blaszczykowski – Andonian, Beglarian. C.R.: Andonian (30). POLONIA: Fabianski – Blaszczykowski, Glik, Thiago Cionek, Jendrzejczyk (34 Wszolek) – Grosicki (70 Kapustka), Krychowiak, P.Zielinski, Rybus – R.Lewandowski, Teodorczyk (85 Wilczek). Antr. Adam Nawalka. Bilanț: 12 jocuri, 6 victorii, 5 egaluri, 1 înfrângere, golaveraj 18-9
Skomina, al doilea sloven care arbitrează România Arbitrul întâlnirii este slovenul Damir Skomina. Născut la 05.08.1976 în orașul Koper, a primit ecusonul FIFA în 2003, air din 2009 a intrat în categoria Elite. De-atunci a fost prezent în lumea bună a fotbalului, oficiind la meciuri de la turnee finale ale CE din 2012 și 2016, ale JO 2008, și mai multe din Liga Campionilor, precum și o finală a Supercupei Europei. De profesie este agent imobiliar și manager de turism. Nu a mai condus niciodată vreun meci al naționalei noastre, ci doar un meci al unei echipe de club, mai exact la 27.09.2009, AEK Atena – SC Vaslui 3-0, din play-off-ul Cupei UEFA. În schimb pe Polonia a mai condus-o o singură dată, pe 15.10.2013, la înfrângerea cu Anglia, 0-2, de la Londra, în preliminariile CM 2014. El va fi secondat de asistenții Jure Praprotnik și Robert Vukan, alături de adiționalii Slavko VinĂiĂ și Matej Jug. Amintitul Slavko VinĂiĂ era până acum singurul sloven care a arbitrat naționala României, la un amical de-acum doi ani, pe 18.11.2014, cu Danemarca pe Arena Națională, scor 2-0.
Puțină geografie, istorie și lingvistică Situarea geografică a Poloniei este în Europa centrală, învecinându-se cu Germania la vest, Cehia și Slovacia la sud, Ucraina și Belarus la est, și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord. Suprafața sa este de 312.679 km², situând-o pe locul 70 în lume. Iar populația se ridică la 38,5 milioane locuitori. Polonezii sunt majoritari, 93,52% din populație, urmați de silezieni (un melanj de polonezi cu germani din regiunea Silezia) 1,09%, germani 0,13%, bieloruși 0,10%, ucrainieni 0,09%, cașubi (tot o populație slavă de apus din regiunea Cașubia) 0,04%, țigani 0,03%, lemkieni (o populație slavă din zona subcarpatică, între ucraineni și polonezi) 0,02% etc.
În antichitate, diverse grupuri etnice au locuit pe teritoriul Poloniei de astăzi. Datele privind respectivele grupuri nu sunt exacte, iar afilierea lor lingvistică este controversată. Au fost triburi slave, celtice, baltice, germanice. Primul stat polonez a fost creat în anul 966 de Mieszko I, teritoriul său fiind similar cu limitele actuale ale țării. Tot în această perioadă a început creștinarea țării, concomitent cu combaterea credințelor slave păgâne. În 1025, Polonia a devenit regat, iar în 1569 a creat o uniune de lungă durată cu Marele Ducat Lituanian, formându-se astfel Republica Celor Două Națiuni. Aceasta a fost desființată în 1795. Polonia și-a recăpătat independența în 1918 după Primul Război Mondial, dar și-a pierdut-o din nou în timpul celui de-al Doilea, fiind împărțită între Germania nazistă și URSS. După încheierea conflagrației, în 1945, a devenit stat comunist, în sfera de influență a URSS. De altfel, alianța militară care cuprindea toată această zonă „roșie” din estul Europei a purtat numele de Tratatul de la Varșovia, căci a fost semnat chiar în capitala Poloniei, în 1955. În 1989, dominația comunistă a fost eliminată și Polonia a devenit ceea ce este neoficial denumit „A treia Republică Poloneză”.
De altfel, Polonia poate fi considerată poate țara de dincoace de Cortina de Fier în care comunismul s-a simțit cel mai inconfortabil. Astăzi este al șaselea stat ca mărime dpdv al populației din UE, fiind compus din 16 voievodate (województwo). În afară de UE, Polonia mai este membră a NATO, ONU, OECD și a Organizației Mondiale a Comerțului.
Evident, polona este limba oficială, fiind a doua cea mai vorbită limbă slavă din lume, după rusă. Limbă slavă de vest, are lexicul cel mai apropiat de cel al limbii slovace, dar și de cehă, bielorusă și ucraineană. După al Doilea Război Mondial a devenit mai omogenă, în parte datorită generalizării învățământului, dar mai ales a migrației masive a milioane de cetățeni polonezi din partea estică spre cea vestică, după schimbările teritoriale care au avut loc.
Există unele diferențe între dialectele și graiurile poloneze, dar ele sunt foarte mici și înțelegerea dintre vorbitorii acestora nu prezintă probleme. Cel mai bine păstrate dialecte sunt cele velicopolon, malopolon, mazovian și silezian. Iar limba cașubiană, vorbită în părțile nordice ale țării, are statut de limbă auxiliară, nefiind considerată un dialect polonez, ci face parte din sistemul dialectelor pomeraniene, fiind unica rămășiță a acestei limbi. Din limba polonă s-au răspândit în română cuvinte ca mazurcă, polcă, seim.
Citire a unor litere sau combinații din limba polonă în cea română: Diacritice Ă… = on sau om, după caz; Ç = ci scurt; Ă™ = en sau em, după caz; Å‚ = u; Å„ = n moale, un fel de ni; ó = u; Å› = ș scurt; ź = j lung; ż = j scurt Litere uzuale c = ț; j = i; w = v; y = î Combinații de litere ch = h; cz = ci lung; rz = j; sz = ș lung Substantive proprii transcrise fonetic în română: Artur JĂ™drzejczyk = Artur Iondjeiciîk; Wojciech SzczĂ™sny = Voițieh Șciensnî; Jakub BÅ‚aszczykowski = Iacub Buașciîkovschi; Tomasz JodÅ‚owiec = Tomaș Ioduovieț; Krzysztof MĂ…czyÅ„ski = Cjîștof Monciîniski; Grzegorz Krychowiak = Gjegoj Crîhoviac; Karol WojtyÅ‚a = Carol Voitîua; Lech WaÅ‚Ă™sa = Leh Vauensa Nu există în alfabetul polonez literele q, v și x. Ele sunt folosite doar la substantivele proprii străine. Câteva prenume corespondente din poloneză în română: Aleksander = Alexandru; Andrzej = Andrei; Antoni = Anton; Arkadiusz = Arcadie; Augustyn = Augustin; Edward = Eduard; Eugeniusz = Eugen; Franciszek = Francisc; Fryderyk = Frederic; Grzegorz = Grigore; Henryk = Henric; Jakub = Iacob; Jan = Ion; Jerzy = Gheorghe; Joachim = Ioachim; Józef = Iosif; Kazmierz = Cazimir; Ignacy = Ignat; Juliusz = Iuliu; Konstantiny = Constantin; Krystian = Cristian; Krzysztof = Cristofor; Lucjan = Lucian, Åukasz = Luca; Maciej = Matei; Maksymilian = Maximilian; Marcin = Martin; Marek = Marcu; Mariusz = Marius; MichaÅ‚ = Mihai; MikoÅ‚aj = Nicolae; PaweÅ‚ = Paul; Piotr = Petre; RafaÅ‚ = Rafael; Sylwester = Silviu; Szczepan (de multe ori se folosește și Stefan) = Ștefan; Szymon = Simion; Tomasz = Toma, Wiktor = Victor; WÅ‚odzimierz = Vladimir. Unele sunt identice ca în română: Adam, Artur, Bogdan (mai există și varianta Bohdan), Ernest, Leo
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER