Fluierul final. Jucătorii români în lacrimi, îngenuncheați, încearcă să-și ascundă privirile unul de celălalt. Stupoare în tribune, un sentiment de dezamăgire profundă în rândul fanilor, asistenți la un scenariu pe care nu le vine să creadă că-l trăiesc. Sunt momentele de după România – Ucraina, la under 19, după un meci în care ai noștri au condus. Nu suntem însă străini de aceste imagini. Avem un sentiment de deja-vu, experimentat cu Suedia în 1994, cu Danemarca în 2003 și în multe alte rânduri la echipele de club. Au legătură toate aceste episoade? Care este motivul pentru care clachează fotbalistul român pe final? Prosport a stat de vorbă cu psihoterapeutul Andreas Hniatiuc președintele Asociației pentru Psihologia Sportului, pentru a afla rezolvarea finalurilor de coșmar. „Dacă stăm să căutam analiza ar trebui să fie mult mai amplă, decât să arătăm cu degetul spre Moruțan. Ar trebui mers în profunzime și să vedem că acești jucători nu reușesc să-și exprime potențialul pentru că nu sunt pregătiți corespunzător. Am văzut de foarte multe ori, la generațiile tinere, faptul că clachează când trebuie să fie stăpâni pe situație. Această generație ar fi avut o șansă extraordinară, dacă era organizată și susținută de cei din conducere. Dacă au ajuns aici înseamnă că au calități”, spune cel care a lucrat cu mai multe echipe din Liga I, printre care Viitorul și Dinamo.
Rapid și Dinamo, alte exemple negative
Teoria noastră este susținută și de Andreas Hniatiuc. Golurile primite în prelungiri, în momente dificile, nu sunt întâmplătoare: „Absolut că există o legătură între ele. Ca să continui exemplele, prin 2000 Rapid juca cu Vitesse Arnhem, iar într-un ziar de sport apăreau înainte de joc 10 motive pentru care Rapid nu va trece de Vitesse Arnhem. La punctul 9 scria că cei de la Vitesse au în componența fiecărei grupe de vârstă un psiholog. Consecința a fost că Rapid nu a mers mai departe deși era favorită. Îmi mai amintesc de Dinamo care a pierdut calificarea după 1-0 la Benfica. Sunt multe exemple”.
„Pur și simplu n-a fost nimic în mintea lui Moruțan atunci. El este consecința acțiunilor celor ce l-au învățat”
Specialistul în psihologie încearcă să-și explice gestul necugetat al lui Moruțan, de a-și arunca tricoul chiar dacă avea un cartonaș galben. „A fost o stare de euforie generală, pur și simplu n-a fost nimic în mintea lui atunci. El este însă consecința celor ce l-au învățat ceilalți. Dacă team managerul echipei s-ar ocupa de formarea lor extraprofesională, să-i avertizeze să aibă grijă la proteste și la astfel de lucruri, nu s-ar mai întâmpla așa ceva. Este ca într-o tabără, când profesorul este responsabil de toți copiii. Tricoul acela este al naționalei României, nu trebuie târât prin băltoace”, spune Andreas Hniatiuc, care crede că Moruțan trebuie încurajat, dar nu trebuiesc găsite scuze în vârsta fotbaliștilor de la under 19: „Moruțan trebuie încurajat și susținut. Nu trebuie spus că sunt doar niște copii. Și generația lui Moți au fost copii și n-au realizat nimic. N-am nimic cu el, dar exemplul acesta mi-a venit în minte. Trebuie să le arătăm drumul corect, nu să punem capacul peste oala cu mizerie, fără să le spunem ce au greșit. Dacă vrem să avem viitor să începem acum”.
„La 2-1 erau trântiți pe jos, ca la moschee. „Căpitanul” Burleanu începuse bucuria”
Psihoterapeutul spune că atmosfera de pe banca de rezerve, din finalul meciului, nu a fost normală, cum nu a fost normală nici reacția jucătorilor români, în ultimele 3 minute. „Ați văzut că era o degringoladă pe banca de rezervă, indicații din tribună… Nu și-a asumat nimeni rolul de lider. Copii trebuiau să audă o singură voce. La 2-1 jucătorii erau trântiți pe jos ca la moschee, când mai erau 3 minute. Spiritul de luptă și atitudinea n-au fost corespunzătoare. S-a văzut lipsa de mentalitate și de ambiție. Nu sunt ei vinovați, ci cei care trebuiau să-i instruiască de când fac fotbal”, este de părere Hniatiuc, care îi taxează dur și pe Răzvan Burleanu și pe cei de la tribuna oficială: „În minutul 82, lumea era cu gândul la protocoale și masa cu delicatese de după joc. Am citit declarația lui Burleanu, care spunea că nu și-a dat seama că Moruțan a primit roșu pentru că se bucurau la gol. Căpitanul a început petrecerea înainte ca vasul să ajungă la țărm”.
„N-aș angaja un antrenor care nu știe să scrie corect în limba română”
Andreas Hniatiuc speră că se va învăța ceva din această ultimă experiență tristă și că se vor alege mai atent antrenorii care se vor ocupa de copii pe viitor. „Trebuie să investim în formare, în antrenori. Să ne ocupăm de partea psihologică este o condiție esențială în lumea civilizată. Numai antrenorii care se ocupa de formarea fotbalului nostru nu înțeleg asta. Nu pun mâna pe o carte, merg la cursuri doar să socializeze. Eu, ca președinte de Federație, n-aș angaja un antrenor care nu știe să scrie corect în limba română, pentru că asta denotă dezinteresul său”, este concluzia psihoterapeutului.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER