Tricolorii, încurajați frenetic la Piatra! 15.000 de fani, o singură inimă: România!
Lovitură de imagine pentru FRF și trupa lui Răzvan Lucescu la
programarea meciului de debut al campaniei de calificare pentru
Euro 2012 în provincie. Deși nu se aflau la primul meci al
naționalei sub Pietricica, spectatorii veniți în număr important
și-au dus până la capăt rolul de al 13-lea jucător.
Cu o oră înainte de meci, stadionul Ceahlăul era plin pe
treisferturi. Puști cu părinții de mână, fete frumoase, femei în
toată firea ori bunici cu nepoți, cu toții purtau eșarfe cu
naționala. Exact așa cum ne-am dori fiecare dintre noi să fie și la
partidele din Liga I. Un soi de sărbătoare, la care să participe
toată lumea cu zâmbetul pe buze. Aseară, la Piatra-Neamț, s-au
spart destul de multe semințe, dar s-au auzit și scandări.
Entuziasmul unui nou început a prins repede la public.
„România,
România!”
Asta s-a văzut de la început, încă din momentul în care elevii lui
Răzvan au ieșit la încălzire. Aplauze și „România, România!” din
belșug! Teoria suporterului de provincie, care se extaziază doar
atunci când favoriții au mingea pe ultimii 16 metri, nu prea a stat
în picioare. Cel puțin nu în acest început cald de meci. Atmosferă
a fost, mai ales în peluze, entuziasm, de asemenea. Sponsorul Ursus
a contribuit și el la tabloul de ansamblu, arborând un steag imens
pe care era scris: „22 de milioane de români, o singură inimă”.
Aseară au fost doar 15.000 și tot o singură inimă: România!
Tricolorul cu roz, bleu și
galben
Primele minute au adus cu ele un adevărat vacarm în tribune. Ocazia
lui Marica din primele minute a fost la un pas să arunce arena în
aer. Apoi, temporizare atât pe teren, cât și în tribune.
Organizatorii au încercat să vină în ajutorul publicului cu bureți
în culorile tricolorului pe fiecare scaun. Numai că roșul era, de
fapt, roz, albastrul – bleu, galbenul fiind cel mai aproape de
original. În rest, trompete, și nu vuvuzele, au umplut spațiul
dintre scandări în încercarea de a da un imbold naționalei la acest
început de drum. Cel puțin la nivelul publicului, România a pornit
cu dreptul în campania pentru Euro 2012!
Se schimbă tradiția
roșului?
Bilanțul meciurilor în care am jucat în echipament roșu este
dezastruos, dar tricolorii încă speră să întoarcă norocul.
Decizia FRF de a juca în preliminariile pentru Europeanul din 2012
în echipament de culoare roșie a stârnit rumoare printre
superstițioșii care n-au uitat nici acum înfrângerea în fața
Suediei, din sferturile Mondialului american (1994). La inițiativa
noului sponsor oficial, Ursus, elevii lui Răzvan au ales să schimbe
galbenul tradițional pentru un roșu ce aduce cu cel cu care Spania
a câștigat titlul mondial și european. Ei au rămas impasibili la
statistica ce spune că avem doar o singură victorie din nouă
meciuri, cinci înfrângeri și trei egaluri. „Nu ținem cont de astfel
de gânduri ori cifre, sperăm să câștigăm fiecare meci pentru a
ajunge la Euro”, au punctat jucătorii.
Prel. CM 1986:Anglia – România 1-1
Prel. CM 1986:România – Irlanda de Nord 0-1(prima banderolă de
căpitan a lui Gică Hagi)
CM 1990:România – URSS 2-0
CM 1994:România – Suedia 2-2 (partidă pierdută la lovituri de
departajare)
CM 1998:România – Tunisia 1-1
Amical 2003:România – Japonia 1-1 (primul meci în roșu al
generației lui Mutu și Chivu)
Amical 2010:România – Israel 0-2
Amical 2010:Ucraina – România 3-2
Amical 2010:Turcia – România 2-0
Bilanț: 9 1 3 5 8-13
ªPartida România – Albania, de aseară, a fost a zecea în roșu
pentru tricolori
Provincie vs Capitală
1-1
România a început de două ori în provincie preliminariile, bilanțul
fiind o calificare și o mare ratare.
Din obișnuință sau din pură lipsă de imaginație, echipei naționale
a României de după ’90 i-a luat mult timp până să meargă în
provincie pentru a juca meciuri oficiale din preliminariile unei
campanii de calificare. De două ori însă, pentru europeanul
austriaco-elvețian din 2008 și pentru Mondialul sud-african de anul
acesta, tricolorii au pornit la drum departe de publicul devenit
ostil și plictisit din Capitală. Pentru prima campanie a fost
aleasă ca locație Constanța, unde în primul meci am încheiat la
egalitate cu Bulgaria, 2-2, dar totul s-a terminat cu bine pentru
că România s-a calificat la turneul final. A doua oară n-am mai
avut însă noroc, pentru că naționala lui Pițurcă a pierdut în
startul pentru Africa de Sud cu 3-0 meciul cu Lituania, de la Cluj,
fapt care ne-a dat complet peste cap, tricolorii ratând în cele din
urmă Mondialul.
Torje a cântat imnul din tot
sufletul
Și la meciul cu Albania, tricolorii și-au rupt piepturile în
dorința de a spori senzația de afectivitate față de
națională.
Rezultatele slabe ale naționalei din ultima perioadă, dar și
escapadele unor jucători convocați au creat la un moment dat
impresia generală că la mijloc este vorba de lipsă de atașament
față de culorile României. Pentru a contrazice parcă această idee,
tricolorii și-au făcut un obicei din a cânta la tonații înalte
imnul țării de dinaintea startului partidelor. După criteriul cel
care strigă mai tare iubește mai mult, și aseară s-a întâmplat
același lucru. Cei mai sinceri au fost parcă tinerii Torje (foto,
în dreapta), Deac, Florescu, dar și veteranul Contra, vizibil
emoționat de faptul că se afla probabil la ultimul meci oficial
pentru România. La polul opus s-au situat Raț și Tamaș, care au
dorit să arate mai bine pe teren ce pot. Altfel, pe programul de
meci s-a împărțit și imnul României, special pentru a fi cântat în
cor cu jucătorii, dar inițiativa a fost urmată doar de trei
sferturi din stadion.