Ungaria prinde viteză!** România ar trebui să se inspire din planul de rivitalizare a fotbalului din țara vecină
Căderea României în urna a patra pentru stabilirea grupelor preliminare ale CM din 2014 a îngrijorat cu atât mai tare cu cât nivelul superior a fost ocupat de Ungaria. Vecinii noștri se află cu șanse reale și în cursa pentru play-off-ul EURO 2012, o victorie cu Suedia, acasă, asigurând obiectivul. De ce direcțiile fotbalului în România și Ungaria sunt diferite, una spre regres, alta spre progres, puteți citi în continuare.
ProSport a fost în Ungaria, la Budapesta, și a discutat cu reprezentanții a două mari cluburi maghiare: Ferencvaros și Ujpest. Persoanele intervievate au explicat de ce fotbalul în Ungaria este privit acum cu optimism, după o prăbușire de 25 de ani. Obișnuiți în epoca romantică a fotbalului cu performanțele – două finale de Cupă Mondială (1938 și 1954), un bronz la EURO 1964 și trei medalii olimpice de aur (1952, 1964, 1968) -, Ungaria a fost până în ultimii 25 de ani o veritabilă forță a fotbalului mondial. Din 1986, însă, maghiarii au fost într-un regres continuu, n-au mai participat la niciun turneu final, iar performanțele echipelor de club au apărut meteoric. De doi ani, ungurii au reînceput reconstrucția, iar totul a pornit din vârf, de la Federație și de la Guvern.
Federația cu strategia, politicul cu finanțele
Pe 6 iulie 2010, în fruntea fotbalului maghiar a ajuns Sandor Csanyi, personaj bine înrădăcinat în sistemul economic maghiar și unul dintre cei mai înstăriți oameni din Ungaria. Csanyi a venit cu o strategie nouă în care a implicat și Guvernul, iar principalul său obiectiv a fost revitalizarea fotbalului la nivel de juniori. Federația maghiară a dezvoltat un plan, l-a prezentat politicienilor, iar aceștia și-au dat acceptul pentru acordarea unui buget de 1,2 milioane de euro pentru cluburile din prima ligă, bani destinați exclusiv juniorilor. Suma, deși nu una mare, mai ales că se împarte la 16, este doar baza. Orice proiect individual al cluburilor care ar viza juniorii, inclusiv dezvoltarea unei academii proprii, ar fi finanțat, în parte, de federație, dintr-un buget propriu.
Cea mai importantă victorie a Federației a fost însă alta. În acest moment, sistemul legislativ din Ungaria le permite oamenilor de afaceri maghiari care investesc în academiile de fotbal să fie scutiți de aproape jumătate din taxele ce ar fi trebuit direcționate către stat, evident, în funcție de contribuția lor la aceste proiecte. În acest fel s-a ajuns și la decăderea cluburilor din Budapesta, Ferencvaros, Ujpest, Hondved și MTK, și apariția unor forțe din provincie.
Videoton, ultima campioană, a beneficiat eficient de acest proiect și, cu un buget anual de 7 milioane de euro, a construit echipa care a luat primul titlu din istorie. În tot acest timp, Steaua aproape desființează academia, iar la Sportul, Rapid și Dinamo acestea sunt neglijate. Singurii care mai pompează bani serioși în sectorul juvenil sunt Gică Hagi și Gică Popescu.
45 la sută din taxele către stat este economia pe care o poate face un om de afaceri maghiar care investește în fotbal
1,2 milioane de euro este bugetul minim garantat anual de Federația maghiară pentru investițiile în juniori ale cluburilor prim-divizionare
Fotbalul românesc a dat și dă talente, încă este o forță. Din păcate pentru voi, nu aveți o echipă, nu există unitate, sunt doar individualități. Așa nu veți putea ajunge din nou în vârf
Gabor Kubatov, președinte Ferencvaros