Uriașa semilună din infern.** Românii s-au comportat admirabil în vulcanul de pe Șukru Saracoglu
*Fanii turci s-au ridicat la nivelul așteptărilor și au făcut un adevărat spectacol la Istanbul. Atmosfera de pe Șukru Saracoglu nu a părut însă să îi afecteze pe tricolori
*În momentul intonării imnului Turciei, de la tribuna a doua a fost coborât un drapel uriaș, cât tot inelul al doilea
Bourceanu iese pe teren. E singur, iar în tribunele stadionului din Istanbul abia s-au strâns o mie de oameni. Românul e fluierat cu ură, dar râde și își cheamă colegii pe gazon. Ceilalți oameni din lotul naționalei stau parcă blocați de teamă la marginea terenului. Nu rămân mult timp pe teren și se retrag după nici cinci minute la vestiare. Primul contact e reușit. Într-un colț de peluză, fanii tricolorilor prinși într-un țarc rostogolesc un tricolor uriaș. Banner-ul cu mesajul «Doar România» irită publicul de pe Șukru Saracoglu. Ai noștri, fie că sunt în tribune, fie că stau pe teren par însă de neatins. Dar până la meci mai sunt aproape două ore și turcii abia acum se îngrămădesc la intrări.
Întâlnirea din piață
Istanbulul se transformă în zi de meci. „Îl așteptăm de o săptămână!”, spune un tip îmbrăcat, la fel ca toți ceilalți, în tricoul roșu al naționalei. Când îl auzi nu te mai miri că vaporașele care traversează Bosforul sunt pline de fani chiar și cu patru ore înainte de startul partidei. Pe străzile de pe lângă Șukru Saracoglu mirosul cărnii de durum kebab îți înfundă nările. Terasele nu mai au niciun scaun liber și nimeni nu pare să se grăbească să intre în stadion. „Mai întâi la bar, apoi la meci”. Într-una din piețele apropiate arenei grupul de fani se mărește de la fiecare minut. E locul tradițional de întâlnire înainte de meciuri. Negustorii fac o concurență reală suporterilor, cu mâinile lor pline de eșarfe și tricouri ale naționalei Turciei.
Infernul roșu e complet
Scaunele goale abia se mai văd. Fularele sunt ținute deasupra capului și, cu o sincronizare aproape perfectă, sunt plimbate de sus în jos într-un ritm amețitor. Un drapel uriaș al Turciei acoperă inelul al doilea al stadionului și bătăile palmelor devin din ce în ce mai violente. Săriturile celor aproape 50.000 de turci dau senzația unui cutremur dar, din fericire pentru tricolori, momentele de nebunie absolută nu sunt atât de dese. Tribunele parcă lipite de teren de pe Șukru Saracoglu aduc respirația adversarilor în cefele jucătorilor lui Pițurcă, dar oamenii în galben nu par intimidați. Duelul cu infernul din Istanbul e câștigat de ai noștri!.