Campionatul European de tineret din 2019 ne-a oferit motivul pentru a putea visa că vom avea o nouă generație de excepție la echipa națională. Doar că la 3 ani distanță ne dăm seama că acel Campionat European doar ne-a vândut iluzii.
Vlad Dragomir a fost prezent la acel turneu final și a evoluat în partidele cu Anglia (4-2) și Franța (0-0). În partea a doua a interviului oferit pentru ProSport, mijlocașul central al liderului din Cipru, FC Pafos, Dragomir analizează acea situație dintr-o perspectivă diferită. Fotbalistul de 23 de ani consideră că vina nu aparține doar jucătorilor pentru că aceștia n-au reușit să aducă performanțele de la tinere și la prima reprezentativă și „arată cu degetul” și spre cei care n-au „construit nimic pe acea performanță”.
Dragomir a stat doi ani la academia lui Arsenal și era un obișnuit al primei echipe la Arsenal U21, alături de Bennacer (AC Milan), Smith-Rowe (Arsenal), Nelson (Arsenal), Martinez (Aston Villa) sau Nketiah (Arsenal) și povestește de ce fotbaliștii învinși de România la Campionatul European de tineret au ajuns la echipe mari, dar nu ști ai noștrii.
Vlad, tu ai fost la acel Campionat European cu Rădoi. Ne-am făcut mari speranțe. De ce crezi că nu a reușit acea generație rezultate similare și la seniori?
Nu sunt eu în măsură să vorbesc despre asta. Doar mă mira puțin felul cum se lovește în baieti, de parcă ei sunt principalii vinovați. Eu cred că ce s-a realizat atunci la acel Campionat European a fost peste nivelul fotbalului românesc. Dacă nu s-a putut construi încă nimic pe acea performanța, nu e doar vina jucătorilor. Spun încă, pentru că majoritatea dintre noi suntem încă tineri și mai avem multe de spus în fotbal.
I-am bătut pe englezi atunci, dar tot jucătorii lor au ajuns în Premier League…
Exact. Și atunci de ce se vine cu ideea că echipele cu care am jucat au fost neinteresate de competiția aia și se minimalizează rezultatul de atunci? Rămân la ideea că ce s-a realizat la acel Euro a fost ceva grozav pentru nivelul fotbalului nostru și de asta lumea și-a pus mari speranțe că se va construi o nouă generație de excepție.
Ai fost atât de aproape de Premier League. În opinia ta ce ți-a lipsit să faci pasul?
Puțin noroc, pentru că a fost un concurs de împrejurări total nefericit. Mi s-a încheiat contractul cu Arsenal chiar în perioada schimbărilor din conducere, la plecarea lui Arsene Wenger. Noua conducere a clubului mi-a propus o nouă ofertă de prelungire a contractului, dar am hotărât atunci ca e mai bine să plec, în loc să fiu împrumutat prin League One, cum se gândeau ei.
Ce au jucătorii englezi și nu au jucătorii români?
Am fost acolo și știu ce vorbesc. Au tot ce poate să aibă un jucător care să se dezvolte la modul cel mai înalt posibil. Cadrul de pregătire și de competiție de acolo le oferă absolut tot.
Un titlu cu FC Pafos, în Cipru, te-ar putea aduce din nou în atenția unor campionate tari și echipei naționale?
Probabil că da. Dar nu înseamnă că propulsarea mea într-un campionat sau la echipa națională depinde de acest titlu. Am ajuns la maturitatea necesara sa inteleg tot ce a fost bun sau rău în cariera mea până acum și știu că pot să fac lucruri și mai grozave în fotbal decât titlul cu Pafos. Am totusi 23 de ani.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER