„Nu vor să testeze sportivii”

Tragicul deces al fostului jucător Mihai Baicu, jucător doborât luni de un infarct, a redeschis Cutia Pandorei numită “dopajul din fotbal”.

Supărată că șefii fotbalului românesc s-au spălat pe mâini în privința responsabilității pe care o au de a apăra acest sport împotriva dopingului, Graziela Vâjâială, președintele Agenției Naționale Antidoping (ANAD), a dat ieri o replică dură. Conducătoarea ANAD remarcă faptul că majoritatea morților subite au loc în fotbal, sport în care federația și liga refuză să elaboreze un program coerent de luptă împotriva dopajului. Scânteia conflictului a plecat de la o declarație dată de Mircea Sandu, președintele FRF, în ProSport.

“UEFA face teste, FIFA face teste, FRF – nu!”
“Fotbalul e cel mai curat sport! Agenția doamnei Vâjâială să se ocupe de atleți și de alte sporturi!”, a recomandat ieri “Nașul”.
„(…) cazuri de dopaj au mai fost și în fotbal. Și morți subite, cele mai multe tot în fotbal au fost în ultimul timp. Federația și Liga nu vor să suporte cheltuielile cu testele. În România sunt 62 de federații sportive, toate au contract cu ANAD și fac un număr de controale antidoping pe care le finanțează, mai puțin FRF!”, a replicat Graziela Vâjâială pentru Mediafax.
Șefa ANAD a plusat, pentru ca lucrurile să fie clare: “FRF e singura federație din România care nu are program de testare și nici program educativ! Dânșii, de la fotbal, așa se consideră, stat în stat. UEFA face teste, FIFA face teste, iar FRF – nu! Conform codului mondial antidoping, FRF are obligația de a-și face propriul program de testare și de prevenire”.

“Dacă vor mai multe controale, să ne oblige prin lege!”
LPF a replicat ieri prin intermediul secretarului general Valentin Alexandru, care susține că în fotbalul românesc se fac destule controale antidoping. “Într-adevăr, am discutat cu doamna Vâjială, o doamnă pe care o respect, dar sumele cerute de ANAD pentru controale sunt prea mari. Eu înțeleg că trecem printr-o perioadă de criză financiară, dar agenția dumneai este bugetară și primește bani de la stat pentru ce face”, a declarat Alexandru.
“În perioada în care prețurile erau rezonabile, colaboram mai mult. Eu cred că se fac destule controale, mai ales că la sporturile de echipă cazurile de doping sunt mai rare. Dacă vor mai multe controale, să ne oblige prin lege”, a mai spus secretarul general al LPF.

„(…) cazuri de dopaj au mai fost și în fotbal. Și morți subite, cele mai multe tot în fotbal au fost în ultimul timp. (…) FRF e singura federație din România care nu are program de testare și nici program educativ!”
Graziela Vâjâială
președintele Agenției Naționale Antidoping

„Am făcut perfuzii înainte de meciul cu Polonia, dar erau vitamine… Într-adevăr, în timpul meciului unii nu s-au simțit bine, dar era cald și erau și mulți tineri în echipă…”
Adrian Mihalcea
atacant la Dinamo în meciul din 2000, cu Polonia Varșovia

“Se dădeau vitamine, dar de fiecare dată doctorul ne spunea ce ne dă. Oricum, eu nu am luat niciodată pastile, mi-a plăcut să mă hrănesc doar natural!”
Giani Kiriță
fost fundaș Dinamo

„Din ce mi s-a spus, înainte de meciul cu Polonia Varșovia ar fi fost perfuzii cu minerale. Era cald și aveam probleme la antrenamente, pierdeam din greutate”
Ștefan Preda
fost portar Dinamo

„Dacă avem indicii sau vreo semnalare, noi facem controale, în special atunci când un club cere pentru echipa adversă o verificare”
Valentin Alexandru
secretar general LPF

Vrăbioru, altă victimă
Un alt fotbalist decedat în circumstanțe încă neclare, în timpul unei partide Rapid-Astra disputate în urmă cu exact un deceniu, este Ștefan Vrăbioru. Atacantul echipei ploieștene s-a prăbușit pe teren și n-a mai putut fi resuscitat. “Vrăbioru nu trebuia introdus pe teren! Moartea a fost cauzată de o insuficiență acută cardiacă consecutivă unor leziuni cronice miocardice”, concluziona doctorul Vladimir Beliș, directorul Institutului Național de Medicină Legală “Mina Minovici”, după efectuarea autopsiei.

Vrăbioru făcuse, în prealabil, testele medicale, iar oficialii Astrei trăseseră concluzia că e apt de joc. În momentul când s-a produs tragedia, Salvarea prezentă la stadionul “Rapid” era dotată, conform raportului oficial, “corespunzător, cu targă”. Dar fără tub de oxigen și aparatură de resuscitare.