Cea mai veche arenă din Bănie şi una dintre cele mai „bătrâne” din ţară, „Tineretului” din Craiova, zace în paragină de decenii, fără a deveni obiectul unui proiect de reconstrucţie, transformare sau măcar renovare.
Terenul cu puţină iarbă şi multe gropi este folosit de ani buni de diverse grupe de copii şi juniori, aflate în căutare de un spaţiu de antrenament. Autorităţile locale s-au decis totuşi asupra unei destinaţii pentru locaţia legendarei arene, aflate în subordinea Consiliului Judeţean Dolj.
Edilii vor să construiască pe locul stadionului pe care Ştiinţa debuta în Liga I, în 1964, o sală de sport multifuncţională. Un edificiu care să deservească nevoile mai multor sporturi, copii, juniori, dar şi sportivi de performanţă, în special pe timp de iarnă, ţinând cont că aproape o jumătate de an practicanţii sporturilor sunt împiedicaţi de vreme să-şi desfăşoare activitatea în condiţii normale.
O sală de sport multifuncţională, cu suprafeţe de joc rabatabile, destinată mai multor sporturi, este considerată, de către cei care conduc Craiova şi Doljul, ca exact edificiul care ar închide acest cerc al infrastructurii sportive din Bănie, în care sunt incluse deja, în zonă: stadionul „Ion Oblemenco”, inaugurat acum 3 ani, stadionul de atletism de nivel internaţional, dat în folosinţă anul trecut, Sala Polivalentă, reconstruită şi intrată în circuit acum 9 ani, după 18 ani de când fosta sală dispăruse în urma unui incendiu, precum şi cantonamentul „Lunca Jiului”, reconstruit şi repus în folosinţa Universităţii Craiova acum doi ani.
Autorităţile locale şi-au expus punctul de vedere şi intenţiile în privinţa destinaţiei arenei „Tineretului” într-o consultare deschisă, la care au fost prezente mai multe personalităţi din sport şi factori de decizie, în frunte cu ministerul Tineretului şi Sportului, Eduard Novak. Alături de reprezentantul guvernamental, au participat la şedinţa organizată la sala de conferinţe a stadionului „Ion Oblemenco” şi mari campioni de atletism, precum: Doina Melinte, Violeta Beclea, Natalia Andrei, Cristeana Cojocaru, în timp ce preşedintele Comitetului Olimpic Român, Mihai Covaliu, a avut o intervenţie prin skype. Pavel Badea, preşedintele CS Universitatea Craiova, a salutat ideea acestui proiect şi a precizat că oraşul şi judeţul au nevoie de investiţii de la nivel central.
Ministrul Carol Eduard Novak şi-a amintit că la Craiova a fost prezent la începtului carierei sale de performanţă şi şi-a manifestat ideea ca sala să conţină un velodrom, ciclismul indoor fiind considerat de domnia sa ca unul dintre sporturile cu priză şi în continuă dezvoltare.
La rândul său, ministrul Tineretului și Sportului, Carol Eduard Novák, a afirmat: „În 2003, aici mi-am început cariera mea de ciclist de performanță, pe Velodromul din Parcul «Nicolae Romanescu», care era punctul de start în Circuitul României. Iată că acum am venit aici în calitate de ministru să discutăm, deci soarta nu este întâmplătoare. Cred că sportul românesc a pierdut foarte mult în ultimii 30 de ani și că este momentul să abordăm acest domeniu puțin diferit. Atât timp cât voi fi ministru, vă garantez că voi sprijini orice activitate, orice investiție pentru sport, indiferent de culoarea politică”.
Ideea de reintroduce locaţia în circuitul sportiv şi chiar unul de înalt nivel, cu condiţii pe măsură, aparţine primarului Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, şi preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj, Cosmin Vasile. Aceştia au precizat din start intenţia de a construi acest edificiu indiferent de condiţiile de finanţare, dar pentru a-l ridica într-o perioadă decentă de timp este nevoie de o contribuţie în procent de 80% din partea Companiei Naţionale de Investiţii. Construcţia cu toate dotările necesare ar solicita o sumă în jurul a 20 de milioane de euro şi ar putea fi gata în aproximativ 4 ani.
Autorităţile locale doreau reconstrucţia arenei, dar FRF le-a comunicat că dimensiunile şi utilităţile locaţiei nu mai corespund cerinţelor unui stadion modern.
„Prima dată am adresat Federației Române de Fotbal rugămintea de a găsi o soluție prin care să transformăm acest stadion într-unul pe care să poată fi obținute rezultate notabile. Răspunsul pe care ni l-au transmis prin comisia de acreditare a fost că, la dimensiunile, funcționalitățile și utilitățile care se regăsesc pe «Tineretului», nu se poate pune problema construirii unui stadion de Liga 1.
Din acel moment ne-am orientat către realizarea unei structuri multifuncționale, o arenă care să poate găzdui competiții dedicate atât sporturilor individuale, precum ciclism, tenis, atletism, gimnastică sau scrimă, cât și celor de echipă, cum ar fi fotbal, baschet, volei sau handbal, urmând ca din acest an să demarăm procedurile legate de realizarea studiului de fezabilitate, precum și cele de proiectare și construire. Un alt obiectiv important al nostru îl constituie amenajarea unui muzeu al fotbalului craiovean, care va fi înființat tot la «Stadionul Tineretului»”, a precizat președintele Consiliului Județean Dolj, Cosmin Vasile.
„Cu certitudine, știm în acest moment că pe «Tineretului» vom avea o bază sportivă. Va fi un obiectiv pe care sper că îl vom realiza prin finanțare obținută de la Compania Națională de Investiții și ne dorim din tot sufletul să se materializeze această soluție, pentru că avem o experiență foarte bună cu CNI, care s-a implicat la stadionul de fotbal, construcție care a fost finalizată într-un an și șapte luni.
De altfel, așa cum a recunoscut și domnul ministru Novák, la ora actuală Craiova are cea mai frumoasă și cea mai importantă bază sportivă din România. Ca să fie completă, ne trebuie și această sală multifuncțională, pe care vă asigur că o vom realiza, fie că vorbim de o investiție a CNI, fie de o asociere între CJ Dolj și Primăria Municipiului Craiova, prin intermediul căreia vom identifica o axă a unui program finanțat din fonduri europene. Din experiența noastră, varianta a doua poate însemna o durată de realizare poate chiar și de zece ani”, a declarat primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu.
Stadionul „Tineretului”, unde practic a luat naştere fotbalul craiovean şi a început legenda Ştiinţei. Este unul dintre cele mai vechi stadioane din ţară, după Regie, din Bucureşti, şi „Flacăra” din Moreni. Mai păstrează încă elemente din arhitectura originară. La anul, dacă va mai rămâne în picioare, arena ar împlini un secol de existenţă, mai precis de la demararea lucrărilor de construcţie.
Echipa emblematică a Olteniei a jucat acolo din 1948, de la înfiinţare, sub toate denumirile sale: UNSR Craiova, CSU Craiova, Ştiinţa Craiova şi Universitatea Craiova. Promovarea în premieră În primul eşalon, în 1964, a fost realizată pe arena de lângă „Ciupercă”, tot acolo jucând alb-albaştrii şi primele sezoane în Divizia A, până în 1967, când au trecut pe „Central”. Nu mai puţin de 11 ani a durat construcţia arenei ONEF din Bănie, care a fost dat în folosinţă în 1933. Amplasarea într-o zonă mlăştinoasă a Craiovei a necesitat o muncă asiduă din partea unităţilor militare din Craiova. Avea să fie redenumit Stadionul Municipal Regele Carol al II-lea, implicarea Majestăţii Sale fiind esenţială pentru ridicarea edificiului.
Meciul de debut pe stadionul „ONEF” s-a disputat între rivalele locale de atunci, Rovine Griviţa şi Craiu Iovan. Arena avea să găzduiască multe spectacole de propagandă, în diverse guvernări. Mareşalul Ion Antonescu a vizitat şi el arena în 1943, cu prilejul manifestărilor Săptămânii Olteniei, iar armata germană a pus în scenă parade închinate lui Adolf Hitler.
Pe acest stadion a câştigat primul titlu de campioană naţională o echipă din Craiova. Formaţia patronată de Puiu Pleşa, FC Craiova, şi-a adjudecat campionatul din sezonul 1942-1943, însă această ediţie nu este considerată oficială, deoarece s-a disputat pe timp de război, când mulţi dintre fotbalişti se aflau pe front. FC Craiova luase naştere prin fuziunea celor două mari rivale locale, Rovine Griviţa şi Craiu Iovan (sau Craiovan Craiova). Din echipa campioană în 1943 a făcut parte şi Angelo Niculescu, cel care a fost mai apoi selecţioner al României, inclusiv la Mondialul din Mexic 1970. O dată cu dispariţia FC Craiova, în 1948, apare Ştiinţa, echipa care avea să devină un simbol al Băniei.
Pe timpul comuniştilor, stadionul avea să primească denumirea pe care o are şi astăzi: „Stadionul Tineretului”, şi a găzduit, pe lângă meciurile Universităţii Craiova, şi manifestări din cadrul „Daciadei”. După Revoluţie, stadionul a fost folosit pentru antrenamente şi meciuri amicale de prima echipă a Craiovei, dar şi de echipele de tineret şi juniori.
În 1995, pe vremea când George Constantin Păunescu patrona Universitatea Craiova, a fost o tentativă de reconstruire a arenei, dar tot ce s-a „realizat” a fost dărâmarea în mare parte a tribunei I, cea dintre stradă. Au apărut apoi terenuri de tenis, atât de zgură, cât şi de ciment, care însă nici ele nu mai sunt utilizate de ani buni.
În 2003, printr-o hotărâre de guvern, stadionul a trecut din domeniul public al statului şi din administrarea Agenţiei Naţională pentru Sport în proprietatea Consiliului Judeţean Dolj. Numai că la caracteristicile tehnice ale arenei de pe bulevardul Ştirbei Vodă era precizat doar „Stadion fotbal cu 2 tribune“, fără să se menţioneze nicio suprafaţă de teren şi nicio suprafaţă construită. Şi de aici au apărut tot felul de probleme, iar corvoada birocratică a durat până în 2019, când s-a reglementat situaţia juridică a acestui obiectiv, prin intabularea dreptului de proprietate al instituţiei asupra stadionului, în integralitatea sa.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER