Ar fi imposibil de scris o istorie a fotbalului brașovean fără Paul Enache. E personajul care, vreme de peste două decenii, anii 1980 – 2000, a condus în postură de one-man-show Tractorul și ICIM, cu care, sezoane la rând, a făcut cărțile în L2. Și, de asemenea, a urcat Steagul în prima divizie. Poate crea oricând un redutabil ”11” all-time al jucătorilor pe care i-a lansat, cu Tamaș, Ghioane, Isăilă, Mărgăritescu, Ivan și Fl. Bratu în capul listei. Paul Enache, omul de la care a explodat ”Dosarul Transferurilor”, e acum la ora confesiunilor: ”Copos a vrut să-mi dea țeapă și să-mi rupă gâtul. A fost frustrant să fiu hăituit politic cinci ani în anchetă ca un tâlhar care vinde jucători, ia banii și-i bagă în buzunar”. Piruetele financiare ale transferului lui Bratu de la Rapid la Galata au pornit tăvălugul în ”Dosarul Transferurilor”, când Enache a urmărit cu tenacitate să încaseze pentru Tractorul procentul corect dintr-o tranzacție sulfuroasă. A navigat prin politică, se ocupă azi de agricultură și zootehnie. Urmează o călătorie spectaculoasă cu antrenorul ajuns la 72 de ani.
Domnule Enache, ați ieșit de ceva ani din prim-plan, între timp fotbalul brașovean s-a dus spre prăpastie. Ce se întâmplă într-un oraș în care funcționau la un moment dat cinci-șase echipe în primele două ligi?
Infrastructura e la pământ, nu există un stadion ca lumea în Brașov, selecții făcute numai pe jucători din afara județului, valuri de conducători și antrenori schimbați. După perioada lui Ion Neculaie, echipa s-a plimbat numai prin diviziile inferioare, iar paradoxul de acum e că se întâmplă asta când Primăria asigură bugete de două milioane de euro pe sezon. Noi ne chinuiam înainte să facem rost de bani. Acum sunt, dar depinde cum îi administrezi și ce faci cu grupele de juniori.
E păcat că nu se uită nimeni la copiii de aici, puști buni de 15-16 ani, cărora le-ai putea asigura instruire, cazare, masă, susținătoare de efort. Ei ar trebui să fie baza. S-au distrus o grămadă de generații”, Paul Enache pentru Prosport
Influențe politice?
Au politizat tot fotbalul la Brașov. Numai găști! Iar unii de prin stafful administrativ n-au nicio tangență cu fenomenul. Au vreo zece conducători, care-i costă ușor 50.000 de lei pe lună salariile. Ar fi destui foști jucători ai Brașovului care ar merita să fie în conducere sau pe banca tehnică.
Ați promovat o mulțime de jucători care au ajuns în echipa națională sau au devenit fotbaliști importanți în Liga 1. De exemplu, pe Tamaș cum l-ați ”citit”?
Nu doar pe Gabi, ci pe majoritatea i-am selectat de pe la 12-13 ani. În fiecare cantonament din Poiană aduceam cei mai buni juniori, care urmau același regim cu tot lotul. Instruire militarizată din toate punctele de vedere. Pe Ivan l-am pregătit ani de zile și a ajuns la Mondiale în ‘94. La început, Bratu avea mari deficiențe. Nu juca nici la tineret la Rapid și apoi a fost chemat la națională de la liga secundă. Pe Mărgăritescu l-am luat într-o situație personală delicată pentru el și l-am pus pe picioare.
Revin la Tamaș! Era la fel de zvăpăiat și pe atunci?
Se exagerează. La mine, Tamaș nu mergea în fiecare seară la un vin sau să facă excese. Poate mai sărea calul o dată la două-trei luni, când ieșea cu colegii la restaurant. Sigur, peste ani, îmi părea rău când vedeam evenimentele în care e implicat, în scandaluri. Dar problema e și la cei din jurul lui, fiindcă știu care e situația, că Gabi intră în conflicte dacă bea un pahar în plus.
Niciun fotbalist n-a fugit de la mine din cantonament. Exista un ofițer de serviciu pe echipă, care dădea raportul în fiecare dimineață. Nu le ardea să plece, fiindcă știau ce antrenamente dure îi așteaptă, cu deșteptare la șapte fără un sfert”, Paul Enache pentru Prosport
Pe Tamaș l-ați direcționat la un moment dat pe la Rapid, nu?
Și pe el, și pe Ghioane i-am dus la Rapid, pentru că erau acolo Lucescu și Anghelache. Tamaș nu prinsese însă o grămadă de meciuri nici la tineret, cu Ionuț Chirilă antrenor. Nu-i dăduseră cazare ca lumea, dormea prin sala de sport la un moment dat. M-am dus la o partidă la București, la care l-a ținut doar la încălzire o repriză. L-am luat înapoi la Brașov, că aveam contradezlegare.
Prin anii ‘90 ați girat o năstrușnicie: ați mers cu Tractorul într-un turneu în Egipt, unde ați îmbrăcat echipa în tricourile naționalei și ați jucat un meci sub titulatura de România contra reprezentativei olimpice a gazdelor. Cum a fost posibil așa ceva?
FRF discutase despre un meci cu o selecționată a Egiptului, dar partida nu s-a mai perfectat. În schimb, am mers cu Tractorul acolo pentru un amical, la care echipa s-a îmbrăcat într-un echipament asemănător naționalei, fără sigla federației, fără niciun indiciu că ar fi o reprezentativă a României. Nici n-am dat atenție acestui detaliu. Formația africană, care avea o cotă internațională bună în acea perioadă, urma să fie preluată de Gigi Staicu. De altfel, el a și stat pe bancă la partida cu noi, dădea indicații, dar, după ce am condus cu 2-0, s-a retras! Așa s-a și terminat jocul, după care a urmat scandalul.
Ce s-a întâmplat?
Au declanșat o anchetă la FRF, m-au chemat la audieri și m-am ales cu o amendă de 50 de milioane de lei vechi pentru club. S-a șters însă sancțiunea după ce am atacat decizia la comisiile superioare federale. Am trecut printr-o grămadă de explicații în loc să fim apreciați pentru victoria aceea de prestigiu.
Cu Tibi Ghioane ați trăit o veritabilă telenovelă pe axa Rapid – Kiev: Copos v-a acuzat că i-ați furat jucătorul, s-au vehiculat scenarii că l-ați direcționat spre Ucraina pe mai mulți bani decât 250.000 de dolari – versiunea oficială.
Pe Ghioane l-am transferat la Rapid și, după trei zile, Mircea Lucescu l-a și folosit vreo 30 de minute într-un meci. Un copil admirabil! L-am cedat atunci în Giulești pentru un sezon și am avut o contradezlegare în alb, semnată de Sichitiu și Rada. Așa se lucra atunci. Copos ce-a făcut? Le-a ridicat celor doi dreptul de semnătură cu gândul de a anula documentul, a nominalizat alte persoane și s-a prezentat la comisiile FRF cu intenția de a-mi da „țeapă”. Dar n-a reușit, deși a mai încercat și o altă manevră.
Ghioane avea 18-19 ani și un contract de 3.000 de dolari pe lună la Rapid. Le-am zis atunci să-i mărească suma, dar n-au vrut. L-am dus la Kiev pe câteva sute de mii de dolari pe an, plus prime de joc sau de obiectiv. Incomparabil!”, Paul Enache pentru Prosport
Ce anume?
A preluat și 85% din Tractorul tot cu intenția de a mă elimina din circuit cu contradezlegarea. A eșuat și cu acea tentativă. Sigur, l-am apreciat pe Copos la modul general pentru ceea ce a făcut la Rapid sau pentru felul în care a pus la punct hotelurile lui din Poiana Brașov, dar în ”cazul Ghioane” voia să-mi rupă gâtul.
A circulat suspiciunea că l-ați cedat la Kiev pe 2,5 milioane de dolari, nu pe 250.000 dolari, cum s-a înregistrat și la FRF.
Cine dădea atâția bani pe un puști de 18 ani? Un om normal nu poate crede așa ceva!
Am fost la Kiev când s-a negociat transferul, l-am cunoscut și pe Lobanovski. Giovanni Becali l-a reprezentat pe Ghioane, deși îi zisesem și lui, și lui Tamaș să nu semneze cu niciun agent. Am aflat mai târziu de demersul lor”, Paul Enache pentru Prosport
Pe Florin Bratu l-ați direcționat tot către Rapid, iar de la vânzarea lui la Galata, în 2003, a pornit întreg ”Dosarul Transferurilor”. V-a reproșat cineva din grupul condamnaților că ați căutat cu înverșunare suma reală a tranzacției pentru a obține comisionul corect la Tractorul, stârnind astfel cercetări ample?
Scandalul a plecat de la ancheta făcută de Sebastian Bodu de la ANAF. Alții au aruncat pastile prin presă că eu aș fi declanșat dosarul. Nu m-a interesat însă nici ce-au făcut frații Becali, nici Borcea, nimeni. N-am avut nicio tangență. Nu m-a interesat decât să recuperez banii pentru club, conform sumei reale. De exemplu, mi-a părut foarte rău pentru Gică Popescu, arestat ca să nu ajungă președinte la FRF. E incredibil să bagi în pușcărie o valoare a României, mai ales că și plătise impozitul pe banii încasați. S-au vândut combinate siderurgice pe trei miliarde de dolari, s-au distrus uzine precum ”Tractorul” sau ”Roman”, dar dezastrul și subminarea țării au venit din fotbal, nu?
Justiție nu se face prin comparație, cine greșește, plătește pe domeniul lui!
Se putea repara și altfel. Să-i pună pe toți să dea înapoi banii luați ilegal și să-i lase în libertate, nu-i să-i închizi. Care e ideea dacă nici nu recuperezi sumele și îi și ții pe oamenii ăia cinci ani în pușcărie?
Ați ținut însă cu dinții în acel dosar intuind probabil că transferul nu se făcuse pe 650.000 dolari, cum se anunțase inițial, ci pe o sumă de patru ori mai mare, 2,75 milioane dolari, de unde și un procent mai solid pentru Tractorul. Corect?
La transferul definitiv, Tractorul trebuia să încaseze 5 la sută din valoarea contractului de vânzare. Am făcut adrese la FRF, la Rapid ca să încasez procentul respectiv. Și a ieșit astfel la iveală tranzacția reală. Ce au făcut ei în Turcia, nu m-a interesat! Mi-au pus apoi sute de întrebări la DNA și s-au verificat integral transferurile de la Tractorul, s-au făcut comisii rogatorii. Toți banii s-au găsit în club. Altceva mi-a lăsat însă un gust amar.
La ce vă referiți?
Mai târziu, am ajuns într-o anchetă la Finanțele din Brașov. M-au verificat vreo cinci ani. Nu s-a găsit nimic. Dar acea perioadă m-a bulversat. A fost frustrant să fiu hăituit politic de parcă eram un tâlhar care vinde jucători, ia banii și-i bagă în buzunar.
Bratu avea o viteză senzațională. Construisem anumite scheme de joc, prin care-l aduceam pe linia fundașilor adverși și jucam doar în diagonală pentru Florin. Dacă apărarea nu-i asigura dublură la marcaj, nu-l mai ajungea nimeni, numai că rata uneori din poziții incredibile”, Paul Enache pentru Prosport
L-ați preparat și pe Marian Ivan, colegul de cameră al lui Hagi la Mondialele din 1994. Cum lucrați cu el?
Am făcut sute de ore de individualizare cu Ivan, pe care l-am luat definitiv de la Steaua la FC Brașov, la schimb cu Ionuț Pârvu. A crescut enorm atunci, dar nu prea-i plăcea să alerge și se mai dădea lovit. Îl mai prindeam și prin cantonamente cum căuta să o taie pe vreo scurtătură la traseele prin pădure, dar aveam spioni peste tot și-mi dădeam seama. Iar la sfârșit de săptămână sau la finalul stagiului dădeam niște teste, citeam cifrele și știai cine încerca să mai păcălească.
Și cum arătau pedepsele pentru vinovați?
Știau foarte bine ce-i așteaptă, suplimente de pregătire, așa că tot acolo ajungeau. Nu le-am tăiat niciodată din bani, nici măcar când îi mai prindeam în flagrant la un pahar de vin, pe la discotecă. Unii mă considerau antipatic, dar și-au dat seama după o perioadă că era doar în interesul lor. Pe mulți i-am ajutat și cu o grămadă de probleme de familie, le-am rezolvat apartamente, garsoniere.
Fiind de atâția ani în Brașov, cum apărea câte un jucător într-un loc nepotrivit suna imediat telefonul. Aveam relații peste tot. N-ai cum rezista fără informații”, Paul Enache pentru Prosport
Ați colaborat sau v-ați intersectat destul în carieră cu Romeo Pașcu, fostul președinte de la FC Brașov. A dezvăluit în ultimii doi ani că a fost ofițer de contrainformații. V-a surprins mărturisirea lui?
Da. Unu – dacă ai fost, n-ai voie să vorbești! Doi – dacă n-ai fost, nu e OK să-ți arogi funcții în sistem. Mi se pare că Romică a cam îmbătrânit. Nu știu ce l-a apucat. Dar să spună și la ce direcție a lucrat, ce grad a avut, nu? Oricum, pe mine n-avea cum să mă inducă în eroare, fiindcă îl cunoșteam foarte bine. Când scotea câte un cuvânt, îi spuneam să se oprească. Bine, el a colaborat și cu alte cluburi, dar astea sunt problemele lui. Să răspundă!
Un personaj pitoresc, savuros și parte a unui fotbal românesc trecut prin convulsiile post-revoluționare, de acord?
Se implica în combinații. L-am bătut odată cu 4-0 într-un Tractorul – FC Brașov într-un sezon în care mai luptam cu ”rechini” ca Astra sau Onești, unde se învârteau bani mulți. Eu n-aveam nimic la Tractorul. Dar atunci au venit cu amenințări de la autoritățile județene, că mă expulzează din Brașov dacă nu le dau meciul. Au fost presiuni inclusiv la nivel de conducere a întreprinderii.
M-am dus peste ei. Unuia i-am fărâmat biroul de la prefectură din cauza amenințărilor. Erau țărăniștii la putere”, Paul Enache pentru Prosport
Și cum ați scos-o la capăt?
Am dus echipa într-un cantonament în Covasna, într-un loc secret. Ne-am întors la hotelul ”Aro” cu o zi înainte de meci, le-am dat jucătorilor micul dejun în camere și absolut nimeni n-a avut voie să intre în contact cu lotul. Aveam deja 2-0 la pauză, când oamenii tot mai sperau că ne vom da la o parte. S-a terminat 4-0. M-au chemat apoi să vin la FC Brașov ca să promovăm, ceea ce am și făcut.
În 1993, a urmat un memorabil FC Brașov – Universitatea Craiova 2-0, care trebuia să fie blat, dar ați bătut și-a ieșit un scandal ca-n filme, Romică Pașcu s-a refugiat în saună ca să scape de bătaia oltenilor!
Vă spun exact cum a fost! Înțelegerea între conduceri fusese să se termine egal. În noaptea dinaintea jocului, pe la ora 23.00, m-a sunat însă vânzătoarea de la magazinul ”Shop” din incinta hotelului unde se cazase Craiova. M-a chemat de urgență în parcul de lângă Primărie și mi-a spus că a avut acces întâmplător la niște discuții ale șefilor de la Universitatea. Plănuiau să nu respecte pactul pentru remiză și se pregăteau să bată. Bondrea era antrenor.
V-ați activat imediat, nu?
Pentru mine era clar că pregătesc ceva, că, de fapt, vor să câștige. Jucaseră în deplasare în cupele europene, pierduseră cu 0-4 la Paris cu PSG, iar din Franța au venit direct la Brașov. Nu s-au dus la Craiova, deși mai erau trei zile până la meci. Am tăcut însă din gură, am izolat complet echipa și le-am zis jucătorilor: ”Sunteți de acord să faceți egal cu ei? Nu putem să-i batem? De ce să le dăm punctele? Dacă vreți așa, eu mă îmbrac și așteptați alt antrenor!”.
Ați câștigat până la urmă prin golurile lui Ivan și Marian Gheorghe!
Au scăpat ușor cu 2-0! Dar la final au intrat jucătorii Craiovei peste noi în vestiar și-a început o bătaie în toată regula, cu pumni, palme, picioare. În costum și la cravată, Romică Pașcu s-a ascuns repede în saună ca să scape de ”război”! A venit și Bondrea să domolească spiritele. A aflat și presa, am încercat să mai aplanez conflictul în declarații.
Spuneți-ne povestea unui meci trucat în care ați fost implicat!
N-am făcut nicio înțelegere cu nimeni, niciodată! Inamicii mei erau arbitrii. Am luat la amenzi din cauza lor de nu le mai știam numărul. Asta pentru că muncești ca un sclav zile și săptămâni la rând, știi ce potențial are echipa și vine unu’ care te face din fluier cu un penalty aiurea prin minutul 95.
Eram cel mai liniștit când mă arbitrau Porumboiu, Crăciunescu, Salomir, Abrudan și încă vreo doi. În rest, era prăpăd!”, Paul Enache pentru Prosport
Cereau direct bani, favoruri?
Nu participam la protocoalele cu arbitrii. Era un conducător care se ocupa de brigăzi. Dar le știam pe toate. Da, unii cereau direct dreptul!
A existat un moment memorabil cu fostul ”central” clujean Dragoș Crăciun, care a declarat după un meci că l-ați invitat la toaletă, ”Hai să facem pipi împreună!”, sugerând că ați fi dorit să-l îmblânziți.
N-aș vrea să vorbesc urât despre el, fiindcă am citit că are mari probleme medicale, un picior amputat. Să-i dea Dumnezeu sănătate și să ne întâlnim cu bine! Dar făcea parte din categoria arbitrilor cu probleme. A folosit atunci o metaforă, probabil. Am intrat peste el în cabină și l-am scuturat bine! Mai făceam din astea, de ce să mint? Nu-i loveam, dar îi mai luam de umeri când simțeam că-și bat joc de echipă, plus de vreo 6.000-7.000 de oameni prin tribune.
Alt episod cu valuri: v-ați dus peste antrenorul Gabi Stan în cantonamentul lui FC Brașov, în Poiană, și l-ați luat la ”tăbăcit”! Ce se întâmplase?
Aveam vreo patru jucători împrumutați de Tractorul la FC Brașov. Iar Stan mereu mă ”înțepa”, că fotbaliștii respectivi sunt nu știu cum, sunt controlați de Enache. ”Băi, dacă n-ai încredere, dă-i înapoi!”. Conducător era Marian Costea, care se comporta la fel. Pe el l-am apucat de fular la hotelul ”Piatra Mare”, l-am înfășurat bine și l-am pus cu burta pe beton. A intervenit repede Gabi Stan. ”Ce faci? Vii aici cu scandal peste noi?”. ”Să nu mai vorbiți niciodată fără rost la adresa jucătorilor mei!”. În fine, ne-am împăcat ulterior.
Cum vi se pare actualul șef al FRF, Răzvan Burleanu?
Pare bine pregătit ca organizator, dar îți mai trebuie și alte calități. Așa cum erau vremurile înainte, ne calificam la Mondiale, la Europene! Acum nu mai ajungem nicăieri. Se întâmplă ceva acolo. Nu mai suntem în stare să scoatem jucători ca lumea. Păi, dacă mă reapuc iar de treabă, scot din nou o echipă serioasă în trei ani! Ei ce fac acolo?
Pe terenul unde era înainte stadionul Tractorul e acum un supermarket. La început, când am trecut pe acolo și am văzut că e ras tot, am plâns. Au cumpărat baza cu 700.000 de euro și au vândut apoi pe milioane de euro”, Paul Enache pentru Prosport
Vorbeam mai devreme despre Romică Pașcu și relația cu serviciile secrete. Pe dumneavoastră au încercat să vă recruteze de la Securitate?
La sfârșitul anilor ‘80, puține echipe ieșeau în străinătate. Eu am avut șansa să merg de câteva ori cu ICIM Brașov. Am fost o dată într-un turneu în Siria, cu autobuzul, trei zile și trei nopți numai pe drum! Întreprinderea avea vreo 4.000 de muncitori în Orientul Mijlociu pe diferite șantiere. Ne dădeau bani oamenii de acolo, le returnam apoi în lei, ca să nu ne prindă cu valută. La întoarcere ne-au desfăcut la vamă tot autobuzul, că veniserăm cu săpunuri, blugi, casetofoane, video. Am stat numai pe telefoane și am rezolvat-o până la urmă.
Nu vă supărați, nu mi-ați răspuns la întrebare!
Eram obligați să facem rapoarte. În data cutare, am mers cu echipa la turneul X, s-au disputat Y meciuri, au fost discuțiile între grupurile Z de oameni. Fiecare întreprindere avea atașat un ofițer de Securitate. Am făcut mereu rapoartele astea prin prisma jobului, dar asta nu înseamnă că am fost un turnător.
Nu am fost pus niciodată să semnez vreun angajament cu Securitatea. Dar am avut prieteni și relații la cel mai înalt nivel al serviciilor de informații. Și la nivel de Armată, și la Interne. N-o să dau nume, dar oameni care au făcut ceva pentru țara asta”, Paul Enache pentru Prosport
Sunteți mulțumit de ceea ce ați lăsat în urmă?
Da! Și aș fi putut avea rezultate mai importante dacă aș fi beneficiat de un potențial economic mai consistent. Îmi pare rău că n-am reușit să-i adun o dată pe toți cei pe care i-am ajutat și i-am lansat. Dar poate că nu e timpul trecut pentru o asemenea reuniune!
Ce vă mai spune fotbalul românesc de azi?
Nu prea urmăresc meciurile. Sunt mult timp plecat. Mă interesează mai degrabă subiecte geostrategice, împărțirea lumii pe imperii. Mă uit la ce se întâmplă în Ucraina, unde e, de fapt, o ciocnire a unor interese de vârf pentru reîmpărțirea sferelor de influență. Noi suntem prea mici ca să contăm în aceste jocuri.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER