1 Mai, Ziua Internațională a Muncii, a devenit, de peste trei decenii, sărbătoarea mișcărilor muncitorești. Pentru români, în ultimii ani, această zi liberă oferită de stat este un prilej de a scăpa de monotonie și de a da o fugă, cum permite timpul, la munte sau la mare. În această zi, în urmă cu peste 60 de ani, cu puțin înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, două personaje care aveau să marcheze istoria României din a doua jumătate a secolului XX s-au întâlnit pe stadionul „Electromagnetica” din capitală. ProSport vă prezintă, în cele ce urmează, o poveste mai puțin cunoscută care datează din perioada interbelică și care îi are în prim-plan pe Nicolae Ceaușescu și Elena, pe atunci doar Petrescu, Regina Muncii, într-un eveniment din Parcul „Veseliei”.
Pentru a înțelege mai bine contextul, trebuie explicat ce reprezintă stadionul „Electromagnetica”. Ridicat în 1929, este, în prezentul lui 2023, singura arenă construită în perioada interbelică și care a rămas în picioare și astăzi, în București.
Totul a început acum aproape 100 de ani. Pe 6 noiembrie 1929, către Primăria București a fost înaintată o (altă) cerere de funcționare.
La doar trei zile după, pe 9 noiembrie 1929, „Capitala s-a îmbogățit cu încă o bijuterie. […] a fost ridicat un măreț stadion în parcul Veseliei”.
Scopul acestei mici construcții? „Să deservească exclusiv muncitorimea”.
Un aspect care iese în evidență, încă de la început, este singura tribună. Aceasta, în picioare și astăzi (FOTO MAI JOS), este realizată din beton armat. De-a lungul deceniilor, structura nu a suferit mari modificări.
Arena a rezistat timpului. A trecut testul anilor ’30 și, mai important, al celei de-a doua conflagrații mondiale. După 1950, a devenit stadionul „Muncitoresc”.
Deși niciodată nu a găzduit meciuri de eșalon superior, în weekend-uri, oamenii se înghesuiau pentru puțină veselie. Fie că erau organizate meciuri în divizii regionale, orășenești sau raionale, în micuța tribună „[…] surpriză: aproape 1000 de spectatori așteptau cu nerăbdare începerea unui meci de fotbal […]”
Ca o paralelă cu 2023 și Superliga cucerită, de cinci ani, de CFR Cluj, putem spune că asistența de pe Veseliei concura, de la egal la egal, cu cea a unor formații din play-out.
În șase ani, dacă va mai fi în picioare, micuța arenă va face centenarul. Deși a găzduit partide, majoritatea, cum am subliniat, la nivel de eșalon inferior, de aproape 100 de ani, cel mai important moment al arenei „Electromagnetica” îl reprezintă un eveniment care nu este legat de sport.
Conform documentelor Siguranței statului, la o serbare câmpenească din 1 mai 1939, organizată de breasla lucrătorilor în industria de pielărie și încălțăminte, cu aproximativ 1000 de oameni, titlul de Regina Muncii a fost câștigat de Elena Petrescu.. viitoare Ceaușescu. La eveniment a fost prezent și Nicolae, viitorul conducător al țării.
Printre participanți s-a remarcat prezența unui număr mare de membri și simpatizanți ai mișcării comuniste ca: Nicolae Ceaușescu […]. Serbarea a decurs în liniște, conform programului fixat […]. Regină a Muncii a fost aleasă comunista Lenuța Petrescu, lucrătoare la fabrica Jaquard, identificată drept conducătoarea organizației de tineret din sectorul II Negru […]”, conform unui articol din Historia.
În raportul prezentat de agentul Siguranței, fostul Serviciu Secret de Informații din perioada 1924-1940, sunt menționați, pentru prima oară în același document, Nicolae și Elena Ceaușescu.
În cadrul acelui eveniment, viitorii soți au ținut câte un discurs în care au subliniat apartenența față de valorile comuniste, chiar în fața lui Carol al II-lea. Se pare că, încă înainte de a deveni cele mai importante figuri ale țării, atât inimile, cât și mințile lor au bătut la unison.
Electromagnetica, echipa fabricii cu același nume, a beneficiat de cocheta arenă din Sectorul 5. După Revoluție, din cauza problemelor financiare, formația a devenit Rapid II. Astfel, echipa-satelit a giuleștenilor a jucat, până în 2013, departe de Giulești sau Pro Rapid.
Un alt aspect interesant legat de „Electromagnetica” este „moștenirea” de la stadionul „Republicii”. Construit în 1926 sub denumirea de „Oficiul Național de Educație Fizică și Sport” sau, simplu, ONEF, a fost grav afectat de al Doilea Război Mondial.
În 1948 a fost reconstruit, iar numele i-a fost schimbat în „Republicii”. Până în 1980, la demolare, a găzduit 42 de meciuri ale naționalei României și 22 de finale de Cupă, pe lângă alte zeci sau chiar sute de întreceri sportive.
În 2023, mai există doar câteva amintiri vii ale uneia dintre cele mai marcante arene ale sportului românesc din secolul XX. Pe de-o parte, zidurile originale ale tribunei a II-a și peluzei Vest se regăsesc în interiorul curții Casei Poporului. Pe de altă parte, tabela de marcaj a fost mutată tocmai pe strada… Veseliei, în sectorul 5.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER