Românii și-au ales zilele trecute un nou președinte, Klaus Iohannis fiind învestit în funcție pentru un mandat de 5 ani. Ce efecte va avea sportul românesc prin schimbarea care se va produce efectiv la Palatul Cotroceni din 22 decembrie, când va avea loc rocada la vârf, este greu de estimat. Cert este că, la fel ca și în alte domenii de activitate, sportul românesc are așteptări mari de la noul șef al statului. Având în vedere că vorbim de sport, lumea vrea un „jucător” mai activ în acest fenomen decât predecesorul său, Traian Băsescu.
Chiar din prima zi după ce a fost ales de popor să conducă România în următorii 5 ani, Klaus Iohannis a apărut într-o imagine pe terenul de sport, la tenis, astfel că a fost catalogat imediat ca fiind „om de sport”. Așadar, un dram de speranță în plus pentru un domeniu neglijat constant de cei mai înalți demnitari ai statului în ultimii 25 ani. Va fi Iohannis un președinte mai bun decât Iliescu, Constantinescu și Băsescu atunci când vom vorbi și despre sport? Răspunsul îl vom afla cu certitudine în anii ce vor urma. Până la viitoare acțiuni ale președintelui în acest sens, ProSport și-a propus să arunce o privire asupra sportului sibian, acolo unde Klaus Iohannis a administrat orașul în ultimii 14 ani.
Ca și în alte orașe importante din România, Primăria Sibiu nu a întors spatele sportului. Valoarea finanțările aprobate în Consiliul Local au fost însă de câteva ori mai mici în raport cu orașe precum București, Timișoara, Constanța, Brașov, Ploiești, Cluj. În 2014, pe „Agenda Sport” din Sibiu au avut loc 48 de proiecte, care au însumat 3.189.000 lei, aproximativ 750.000 de euro.
Prima impresie, analizând lista acestora, este că Iohannis a vrut să împace pe toată lumea. Nu a mers pe același principiu ca în alte părți, să finanțeze 1-2 echipe cu sume mai mari, ci a stabilit un plafon maxim, de 400.000 de lei pentru un proiect. Poate din acest motiv, Sibiul lipsește din prim-planul hărții sportului românesc, la nivel de „jocuri de echipă”, excepția numindu-se CSU Atlassib (baschet masculin). De la ultimul titlu major câștigat de Sibiu au trecut deja 15 ani, iar acesta a fost obținut tot de CSU. Din echipa respectivă au făcut parte Zoran Spasojevic, Claudiu Muntean, Bogdan Spânu, Alex Kovacs, Elemer Tordai, Cosmin Agapie, Marcel Lăpădat, Cornel Alecu, Benny Pelger, Cătălin Vulc și Cristian Crăciun.
Primăria lui Klaus Iohannis a optat, mai degrabă, pentru sportul de masă, pentru susținerea echipelor de copii și juniori și, mai ales, pentru diverse competiții internaționale, prin care orașul s-a putut promova: Raliul Sibiului, Red Bull Romaniacs, Turul Ciclist al Sibiului, Strongman Champions League sau Sibiu Open la tenis. Inedit, Turul Sibiului la ciclism este mai bine cotat în calendarul UCI decât Turul României, care nici nu s-a mai ținut în 2014, în timp ce turneul de tenis Sibiu Open a devenit cel mai important din seria de întreceri „Challenger” organizate în România.
48 de proiecte sportive au fost finanțate în 2014, în Sibiu
Motorsportul este, surprinzător, domeniul care a primit, în acest an, cei mai mulți bani din partea autorităților locale, peste 1 milion de lei. Sibiul a intrat în calendarul Campionatul European de Raliuri și deține o fabrică de anvelope Continental. Baschetul este pe locul secund, în timp ce fotbalul este aproape inexistent atunci când vorbim despre finanțări de la bugetul local – 68.000 de lei aprobați în 2014. Primăria pare că nu mai vrea să audă de fotbal, iar faptele confirmă acest lucru: autoritățile și-au luat definitiv mâna de pe Voința Sibiu, echipa implicată în meciuri trucate. De altfel, reporterii ProSport au și învestigat în 2012 cazul „Blaturi cu Voința Sibiu!”.
24 de sporturi au fost finanțate în 2014 de Consiliul Local Sibiu, printre care se regăsesc și volei pe plajă, taekwondo, duatlon, călărie, karate, streetball, karting și patinaj viteză pe role
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER