Ștucan, despre păcatele lui Daum și Prunea într-o lume intransigentă: „Nimeni nu a uitat viciul germanului, dar nimeni nu mai știe marea sa gafă profesională”
„În fotbal, capul este al treilea picior. Când le vorbesc jucătorilor le spun că sunt ceea ce gândesc. Fiecare decide cum gândește, apoi se simte exact așa cum gândește. În cap, există un mușchi ciudat pe care-l poți antrena. Se numește creier”.
Declarația îi aparține lui Christoph Daum și a fost dată în octombrie 2014, într-un interviu excelent acordat ziarului elvețian Neue Zurcher Zeitung. Astăzi, germanul de 62 de ani a aterizat la București, unde va purta negocieri pentru ultimele detalii ale contractului său cu Federația Română de Fotbal.
ProSport a fost prima publicație care a anunțat că Daum discută cu oficialii federației. Fusese propus de nimeni altul decât Alex Ferguson. Termenii înțelegerii au fost dezvăluiți de tabloidul Bild: doi ani de contract, 1,1 milioane de euro pe an.
Dacă nu apare nimic nou, Daum va fi următorul selecționer al României și va fi prezentat joi seară, într-o conferință de presă.
Ce eveniment neprevăzut s-ar putea petrece până mâine?
E greu de crezut că Florin Prunea, unul dintre membrii Comitetului Executiv care vor fi întrebați mâine dacă sunt de acord cu angajarea lui Daum, se va apuca să-i urle germanului în față, pe holurile de la Casa Fotbalului, că e un cocainoman. Președintele de la CSMS Iași nu e atât de inconștient, deși în intervențiile televizate din ultimele zile a declarat că „Daum nu știe decât să tragă pe nas”.
Episodul cocaina a avut loc în 2000. De atunci au trecut 16 ani și nimeni nu a mai scris vreun rând despre recăderea germanului în patima drogurilor.
Sunt mulți oameni care pot ierta foarte bine. Și sunt oameni care au problemă cu asta. Am spus odată că dacă ai 51 la sută dintre oameni în spatele tău, e suficient
Christoph Daum, pentru Neue Zurcher Zeitung
Să-l acuzi acum pe Daum că nu știe decât să prizeze liniile e ca și cum cineva ar spune că Prunea a fost un portar mizerabil, doar pentru că a luat acel gol de la Kenneth Andersson. Că Prunea e un duplicitar pentru că a cerut demisia lui Mircea Sandu doar până a primit de la acesta un post călduț la FRF sau că Prunea e proxenet, doar pentru că Dumitru Dragomir, Ioan și Victor Becali l-au acuzat că aducea femei în cantonamentele „naționalei” sau ale lui Dinamo.
Christoph Daum înseamnă pentru fotbalul mondial mai mult decât un antrenor care a căzut la un moment dat în patima drogurilor. El a câștigat trofee și înainte, și după anul 2000, semn că nu toți neuronii săi s-au pierdut în procesele chimice produse de efectele cocainei.
„Tot ce s-a întâmplat în viața mea are un sens. Întotdeauna mă gândesc că abia acum urmează ce e mai bun. Pot să spun că am privit episodul din 2000 ca pe o provocare și, într-adevăr, după aceea a urmat cea mai de succes perioadă a carierei mele, în care am cucerit eventul în Austria și două titluri cu Fenerbahce. Am profitat de situație pentru a mă reorienta”, spunea Daum în interviul din 2014.
Poate că germanul își supralicitează puțin ultimii 16 ani din viață, dacă punem în balanță faptul că în 1992 a câștigat titlul în Bundesliga, cu VfB Stuttgart, iar între 1996 și 2000 a dus-o de trei ori pe Bayer Leverkusen în grupele Champions League, într-o variantă mai greu accesibilă decât astăzi.
Episodul Cocaina este evident punctul de cotitură din cariera unui om care și-a împușcat în tâmplă o mare șansă. Când a fost depistat, semnase un precontract cu federația germană pentru a prelua naționala. Trauma l-a făcut să fie mai reflexiv: „Poți să-ți trăiești viața în diferite feluri. Poți să ți-o distrugi, poți să alimentezi animozități, dar la fel de bine poți să te transformi. Poți de asemenea să ierți, e ușor. Dar, evident, trebuie mai întâi să înveți să te ierți pe tine însuți. Dacă nu înveți asta, e dificil să-i ierți pe alții”.
Daum pare că și-a iertat greșeala, dar trebuie să trăiască într-o lume intransigentă.
Nimeni nu a uitat viciul său, dar nimeni nu mai ține minte marea sa gafă profesională. În 1992, după ce a luat titlul cu Stuttgart, a băgat pe teren un fotbalist ineligibil în turul preliminar al nou înființatei Ligi a Campionilor, iar echipa sa a pierdut rejucarea cu Leeds United.
Daum a fost dat afară și multă vreme nu și-a mai găsit de lucru în Germania.
Apoi a revenit. Și a căzut din nou.
„A fost dureros. E crucial să ieși mai puternic dintr-o criză, să nu joci rolul victimei”, spune viitorul selecționer al României.
Ajuns la 62 de ani, Daum are dreptul la un pic de respect. Despre răbdare nu poate fi vorba, cu mai puțin de două luni înainte de startul preliminariilor CM din 2018.
Dar dacă va reuși să transforme naționala României într-o echipă care va avea 33 de picioare prin folosirea eficientă a creierelor lui Torje, Chiricheș sau Pintilii, românii îl vor ierta și ei pe Daum pentru un păcat vechi de la începutul mileniului.