Campioana unei mari risipiri și soldații zăpăciți de stăpânul taifunului. Cronică de Gabriel Berceanu la Craiova – FCSB 1-1: din august până azi, echipa lui Gigi Becali n-a pierdut totuși în România, iar Universitatea a bătut doar pe Slobozia!
Când se întâlnesc două uragane, cu haosul fiecăruia devenit blazon, vârtejurile par să se îmbrățișeze. Uraganul mai mic se rotește în jurul celui puternic, în direcția acelor de ceas, până la contopire. Efectul Fujiwhara, după meteorologul nipon care l-a studiat.
Universitatea Craiova a fost dintotdeauna destin de taifun, mutat din cerul mai larg al Olteniei inexplicabile spre terenul de fotbal. FCSB a ajuns așa după ce nopțile de glorie europeană au făcut din fotbal un violon d’Ingres mistuitor pentru Gigi Becali.
Ce nu știe încă nimeni? Ce se întâmplă exact după contopirea uraganelor. Uneori, răul a dispărut de tot. Alteori însă, au ricoșat după contopire și au continuat separat degringolada.
E început de noiembrie și în văzduhul Băniei miroase a iarnă crudă, din care foarte puțini vor ieși cum erau cândva.
Craiova – FCSB, două uragane din lojă până-n iarbă. Mai puțin tribunele Băniei
Cu hramul și banul stăpânilor de ciclon, Mihai Rotaru și Gigi Becali au o cadență distinctă în a face victime. Să bagi totuși milioane de euro în fotbaliști, iar „U” Cluj și Petrolul să domine startul de sezon fără vreun euro cheltuit pe jucători?! Au și zeii tunetelor orgoliul lor.
Rotaru, când izbește, o face adânc și rar, evitând lumina. Becali preferă însă rafalele dese, în văzul lumii, nu totdeauna decisive, convins că umilința publică e pildă eficientă. Dar, pe bune, ați văzut vreodată copaci crescând mai puternici după uragane?
Atât de imprevizibil e azi cel roș-albastru, că își permită să pună cinci atacanți în fața Olteniei zguduite din interior de vertijul ei organic. Un vortex care funcționează după alte principii ale haosului: primul 11 al lui Gâlcă e o premieră în acest sezon.
Doar în tribunele din Bănie nu sunt trăsnetele așteptate. Totul pare deja măturat de un vuiet al amărăciunii. Oameni puțini, ca după o alarmă de cod vinețiu.
Ferestre prea mici pentru un super taifun campion și perfid
Trei cartonașe galbene în 12 minute, Bîrligea e oprit de Maldonado iar lovitura de cap a lui Baiaram e mult prea departe de izbăvire. Fotbalul e încă „pe caiet”, dar spațiile mari, de-o parte și de alta, îți lasă impresia că nu te vei plictisi până la urmă.
Corect! Se bate entuziasmant Tavi Popescu și-i fură mingea lui Screciu, urmează o pasă jignitor de frumoasă a lui Florin Tănase, fîn fața căreia Badelj întinde piciorul de-a-ndoaselea. Miculescu țâșnește spre primul lui gol în acest sezon de Superliga, execută din cădere, printre picioarele unui Popescu ieșit all-in.
O vrie păguboasă copleșește, previzibil, Craiova. Senzația de meci retur al unei calificări imposibile. Ai spune că domină, dar în fapt agonizează urcată masiv, cu dinții încleștați și dezorganizat. Maldonado cere cu dramatism de telenovelă un penalty din nimic.
În vreme ce campioana adulmecă parcă dârele de sânge alb-albastru, dintr-o caleașcă de răbdare la marginea câmpului cu vânat pus pe goană.
Diagnostic Știința: nimic de înțeles, totul suicidar
Șut bubuie de la mare distanță ca să-i aducă aminte lui Laurențiu Popescu cine e campioana realismului, nu a unei foste mari iubiri, devenită miraj. Posesia se întoarce pozitiv spre roș-albastru. Vlădoiu faultează la mijlocul terenului, în jumătatea adversă și primește al doilea „galben”, chiar dacă arbitrul uitase pentru câteva secunde că-l mai avertizase.
Limba de lemn ar spune: eliminare stupidă. Dar cei care îmbătrânim în week-end-uri deghizate cu Superliga știm că e doar un simptom firesc al infernului suprarealist marca Universitatea Craiova. Sună prea dur? Păi cea mai mare ocazie a băieților lui Gâlcă vine tocmai acum și așa! Paradela e blocat de Crețu: aș paria oricât că un colț de inimă a pus buzoianul în fața șutului, nu un picior.
Pauza cade jungher peste neputința nervoasă a gazdelor. E clar cine e uraganul mai mic. Doar fierberea lui Ferguson de-a căptuși victoria cu semnul propriei intervenții ar mai putea încurca rolurile. Dar parcă n-am ajuns să-l vedem totuși pe Ngezana vârf și pe Băluță stoper!
Craiova arde și Baba se joacă
Intră Baba Alhassan, Ștefănescu și Pantea. Milioanele de euro încep să crească pentru FCSB în Europa League, joi vine Midtjylland la București, după 1-5 cu Brondby în campionat. Același fler al stăpânului de taifun îi spune lui Gigi Becali să schimbe insula-victimă.
Dar v-am spus de la bun început, când două uragane se întâlnesc, după contopire nimic nu-i sigur, e studiată treaba! Întâi, 2-0 desenat de Florin Tănase e șters cu disperarea unui blocaj Popescu – Oshima. Imediat, Paradela trage din unghi, din respingerea lui Târnovanu pasează același cubanez, vine la execuție Cicâldău. Peste transversală!
Iese Oshima, fără să deslușească soluția pentru super taifunul campion și perfid. N-a reușit nici conaționalul lui, Fujiwhara… Doar că Baba Alhassan are alte gânduri. Intrare târzie în careu, la picioarele unui Baiaram aflat deja în cădere. Penalty direcționat de Hațegan din camera VAR, comis de omul introdus din fierberea lui Ferguson pentru orgoliu și banii europeni.
E 1-1 în minutul 62, pentru că Alex Cicâldău bate cu toată Apocalipsa Olteniei pe umeri.
Final uluitor cu Hațegan protagonist iar FCSB în opt jucători!
Abia acum simți parțial tentativa de urgie roș-albastră, în nori convulsivi. Tănase șutează vârtos, în pumnii portarului. Bîrligea saltă, deși incoerent, prin tot careul gazdelor. Nu e însă o repriză de 11 versus 10, nici pe departe! E o sufocare în oglindă, precum a Universității în start de meci: avânt spre oponent și proprie îngenunchere deopotrivă, chiar în aceeași fază de multe ori.
Mai e un sfert de oră, a intrat și Mitriță, o fastuoasă pripeală a campionilor lansează nădejdea oltenească spre miracol. Pe contre, chiar se poate! Edjouma sare ghiulea cu capul, la prima atingere de balon, spre o centrare a lui Pantea și trimite în bară. Fundașul, în minutul 87, cade pe gazon. Schimbările FCSB sunt deja consumate, se egalează tâmp raportul numeric de forțe.
Ce scenariu scris cu creion bont! Zici că e recompensa pentru eroismul oltenilor după pauză. Zici orice sau taci. Șapte minute de prelungiri. După primele trei, penalty FCSB! Voleul lui Phelipe se duce în brațul lui Maldonado. Hațegan, din camera VAR, pune totul „pe hold”. Ar fi fost ofsaid la brazilian. Se anulează.
Minutul 90+8. Același Hațegan îl cheamă pe Florin Andrei, din nou, la monitor. „Galbenul” e retras pentru Baba Alhassan, corect!, mijlocașul este eliminat după o talpă barbară. Dawa ia și el un „roșu”. Pentru proteste?! Rămâne FCSB în doar opt jucători!
În loc de epilog: ce târfă rânjind e istoria!
Se termină 1-1, supărător și impardonabil pentru FCSB. Dar, cum-necum, echipa lui Gigi Becali ajunge la 31 de meciuri fără înfrângere din 38 cu oltenii lui Mihai Rotaru, în ultimul deceniu. În plus, campioana n-a mai pierdut din august în România, din ultima lună de vară, fix de când Universitatea n-a mai reușit să învingă decât nou-promovata Unirea Slobozia.
Acum 20 de ani, ca să vedeți ce târfă rânjind e istoria, Craiova – Steaua se termina tot 1-1. Golul egalării oltenești era marcat în minutul 73 de Ionuț Luțu. Și pe el l-a luat Gigi Becali, înainte de Alex Băluță.
În plină campanie electorală, și-acum, și-atunci. Candida patronul Universității, nu Gigi Becali, ca în aceste zile. Dar de unde tik-tok și troli pe vremea aia?! Un avion scruta văzduhul finalului de mai în Bănie, la marele meci: chipul patronului Dinel Staicu și al primarului Vasile Bulucea, lipite stângaci peste alb-albastru. Nu, nu e banc:
Care Universitatea era? Care Steaua? Victor Pițurcă, antrenor la Steaua București, iar George Ogăraru, fundaș dreapta, asta deși azi „FCSB nu e Steaua” pentru ei.
Pe banca Universității, Mircea Rednic. Iar Corneliu Papură, care probabil îi va urma lui Costel Gâlcă pe banca Științei, până la urmă, era titular în defensivă.
Hai că nu s-au schimbat prea multe de-acum 20 de ani!