În prima parte din Dosarul Regula U21 am descoperit ce s-a întâmplat cu fiecare din cei 263 de fotbaliști români ce au acoperit Regula U21 în Superliga pe durata celor 8 sezoane complete de la implementare până azi. La ce echipe sunt acum și ce impact major au asupra naționalei României. Toate concluziile, în exclusivitate, sunt disponibile aici.
Astăzi, în partea a doua și ultima din ampla analiză realizată în premieră de ProSport, vom descoperi cât și cum au câștigat patronii din Superliga de pe urma fotbaliștilor utilizați ca să acopere cerința FRF privind Regula U21.
Regula U21 a intrat în vigoare din sezonul 2016/2017 al Superligii, așadar ne interesează doar vânzările de fotbaliști efectuate începând din sezonul următor, 2017/2018, până în prezent. În total sunt șapte ediții complete de campionat cu perioadele lor de mercato aferente, plus fereastra de transferuri din această vară.
Au fost luați în calcul, în fiecare sezon, doar fotbaliștii care au acoperit regula U21 în minimum 10 meciuri pentru o echipă. Nu și aparițiile „meteorice”, așadar. De ce? Pentru că ne interesează doar fotbaliștii ale căror prezențe în teren și ale căror evoluții au influențat din postura de jucători U21 cât mai relevant cota de piață la care au fost ulterior vânduți, chiar dacă nu mai erau fotbaliști U21 la momentul tranzacțiilor.
Atenție! Pentru a evita orice ambiguități, nu vorbim în analiza noastră de „bani produși de Regula U21”. Ci de bani încasați în urma vânzării fotbaliștilor care au acoperit Regula U21 (vânzări din postura de jucător U21 și tranzacții ulterioare sezonului respectiv din care cluburile românești au încasat bani). Acoperind premisa că unii dintre jucători ar fi fost promovați și utilizați în teren chiar dacă regula nu ar fi existat. Poate traiectoria lor ar fi fost similară și ar fi vânduți pe sume similare.
Totalul încasat de patronii din Superliga în urma vânzării de fotbaliști care la un moment dat au acoperit Regula U21 în Superliga este unul amețitor. Potrivit datelor transfermarkt.com am ajuns în analiza noastră la o sumă neverosimilă pentru fotbalul românesc: 117.235.000 de euro!
Și nu vorbim de totalul banilor intrați în fotbalul românesc din aceste vânzări. Pentru că suma reprezintă doar bani încasați de cluburi pentru transferuri definitive sau împrumuturi de jucători. Pentru un total al efectelor financiare pozitive la nivel de cluburi românești ar trebui să adăugăm grilele de formare încasate de cluburi în cazul jucătorilor, comisioanele plătite agenților români, un întreg ecosistem de beneficii financiare.
Dezvăluiam în primul episod din Dosarul Regula U21 că e vorba de 263 de fotbaliști care au acoperit cerința FRF în Superliga. Unii pentru mai multe sezoane și pentru echipe diferite chiar. Ei bine, o medie ne arată că fiecare jucător din această categorie a produs prin vânzarea lui un venit de 445.760 euro, aproape jumătate de milion de euro, o valoare uriașă!
Dacă e să ne raportăm la salariul minim net din România de azi, undeva la 2.400 lei, toți banii încasați de patronii din Superliga în urma jucătorilor care au acoperit Regula U21 ar fi fost suficienți ca 2.700 de români să trăiască, din vara lui 2017 de când încep transferurile acestor jucători, până azi!
De ce? Avem 90 de luni scurse din vara lui 2017, așadar salariile a 2.700 de români de atunci și până acum ar fi însemnat exact totalul încasat de conducătorii din fotbalul nostru pentru această categorie de jucători! Nu mai puțin de 583.383.083 lei, echivalentul celor 117.235.000 de euro, la cursul zilei.
Nu toți fotbaliștii au adus bani doar cluburilor care i-au utilizat pentru a acoperi Regula U21. Spre exemplu, Olimpiu Moruțan a adus 1,2 milioane euro pentru FC Botoșani, clubul la care a acoperit inițial regula FRF, dar alte 4,1 milioane pentru FCSB, prin transferul ulterior la Galatasaray. Bani produși de un jucător care a acoperit Regula U21: fără evoluțiile de la Botoșani n-ar fi existat transferul la FCSB și tot așa.
În total avem 20 de cluburi au câștigat bani în urma transferurilor de jucători care au acoperit Regula U21 în Superliga. Cele mai mari sume se află în dreptul a trei cluburi, în milioane de euro:
Culmea, campioana en-titre al cărui patron, Gigi Becali, a fost contra regulii U21, alături de „Știința”, condusă de Mihai Rotaru, alt luptător vehement împotriva impunerii Federației!
Un mit care circulă legat de Regula U21 și de cluburile FCSB și Universitatea Craiova în raport cu vânzarea jucătorilor este cel potrivit căruia cerințele impuse de FRF nu au influențat încasările din transferuri. Cluburi cu vizibilitate și mai mereu la vârful Superligii, acestea ar fi vândut oricum pe bani mulți. Cu precădere roș-albaștrii, ai căror fotbaliști au fost expuși constant pe piața externă și prin competițiile europene.
În mare parte este, însă, un mit. Dovada?
Aproape 70% din banii încasați de Gigi Becali din vânzări de jucători de când s-a instituit Regula U21 sunt bani încasați pe jucători U21 sau care acoperiseră Regula U21. Mai exact 24,935 milioane euro din 35,63 milioane euro. Așadar, „mașinăria” regulii U21 are impact și asupra FCSB, produce și în bugetul lui Gigi Becali. Ba chiar foarte consistent!
În plus, climatul general al Superligii s-a schimbat dramatic prin apariția regulii U21 iar patronul FCSB s-a adaptat masiv în strategia financiară aplecându-se masiv spre jucători tineri și foarte tineri. Pe care a înțeles extrem de rapid că-i poate vinde mult mai scump. Simplu.
În cazul Universității Craiova, argumentul e și mai tranșant poate. În primele trei sezoane de după promovarea în Superliga, din 2014/2015 până în 2016/2017 inclusiv, Mihai Rotaru a vândut în total jucători, indiferent de vârsta lor, de 0,4 milioane euro, în medie, pe sezon.
După instituirea regulii U21, Mihai Rotaru a vândut, în medie, de 2,76 milioane euro pe sezon: atenție, doar jucători U21 sau care acoperiseră Regula U21! De opt ori mai bine!
Gică Hagi, liderul încasărilor la Viitorul și, ulterior, Farul Constanța din vânzări de jucători care au acoperit Regula U21, ar părea exclus din zona influențelor pozitive ale acestei cerințe FRF. Argumentul ar fi că strategia lui Hagi, proprietarul celei mai tari Academii din țară dar și al clubului de prim eșalon, conține oricum promovarea talentelor din propria pepinieră, la vârste foarte fragede, spre Superliga.
Asta e corect. Stă în picioare. Dar nu exclude faptul că Gică Hagi a fost și este cel mai mare beneficiar al Regulii U21! De ce? Sunt trei argumente solide.
Primul: Regula U21 a deschis o piață ideală în Superliga pentru produsele tinere și de talent ale lui Gică Hagi. E adevărat că cea mai mare parte din cei 38,41 milioane euro evidențiați mai sus au venit din transferuri de jucători spre cluburi din străinătate. Dar Regula U21 a construit un dublu context pozitiv pentru vânzări în Superliga pentru „Rege”.
Pe de o parte, s-a creat o nevoie obligatorie la cluburi pentru astfel de jucători, iar atelierele lui Hagi oferă condiția calității, dincolo de talent fotbaliștii lui U21 având și avantajul de a fi rodați deja, în cele mai multe cazuri, pe prima scenă chiar la seniorii Viitorului / Farului.
Pe de altă parte, Gigi Becali, Mihai Rotaru, apoi și Dan Șucu au simțit că pot face bani „adevărați” doar cu jucătorii tineri, pe fundalul Regulii U21. Hagi a fost cel mai adesea garanția „producției”. Așa au ajuns fotbaliștii U21 precum Florinel Coman, Nedelcu sau Radaslavescu pe sume uriașe la FCSB, Cicâldău la Craiova sau Borza la Rapid. Iar Hagi… a încasat!
Al doilea argument pentru care Gică Hagi a fost beneficiarul principal al Regulii U21: din sezonul 2012/2013, primul în primul eșalon, până în cel 2015/2016 inclusiv (ultima ediție fără Regula U21), Gică Hagi vânduse jucători, indiferent de vârsta lor, în medie de 1,34 milioane euro pe sezon.
După apariția Regulii U21, când s-a creat piața de desfacere internă și, gradual, Superliga a devenit astfel și o platformă tot mai atractivă pentru cluburile din străinătate, cu jucători tineri având experiență de prim eșalon, încasările au crescut exponențial pentru Hagi.
De la 1,34 milioane euro încasări pe sezon pentru fotbaliști, indiferent de vârsta lor, Gică Hagi a trecut la 5,1 milioane euro încasări pe sezon, doar din vânzări de fotbaliști U21 sau care au acoperit Regula U21! De patru ori mai bine!
Al treilea argument: Regula U21 l-a ajutat enorm pe Hagi coroborată cu regulile privind jucătorii tineri, U19, impuse de FRF la Liga 2. Având o „ofertă” de top la nivel calitativ și numeric, Gică Hagi a furnizat jucători foarte tineri sub formă de împrumut, sezon de sezon, celor mai multe cluburi din Liga 2.
Fotbaliștii lui au căpătat experiență la seniori, ca și cum Farul ar fi avut zeci de echipe satelit unde să-și rodeze produsele, „Regele” s-a degrevat uneori de anumite cheltuieli cu juniorii, iar la finalul împrumuturilor a primit înapoi fotbaliștii săi cu cote de piață evident augmentate. Cu care fie și-a îndeplinit obiectivele sportive, utilizându-i, fie a umplut conturile clubului, vânzându-i.
Senzația că CFR Cluj, Sepsi OSK Sf. Gheorghe și FC Botoșani „trăiesc” doar din fotbaliști străini este, cel puțin parțial, un mit. Stă în picioare în plan sportiv, poate, dar financiar lucrurile sunt diferite. Iată cum arată următoarele poziții sub podium în topul celor 20 de cluburi ca încasări după jucătorii care au acoperit Regula U21:
Nelu Varga a schimbat din mers strategia investițională în jucători la CFR Cluj. În paralel cu străinii de calitate, a investit în tineri români care i-au acoperit Regula U21 și pe care i-a vândut excepțional. Așa au intrat milioanele de euro, cumulat, după Pașcanu, Petrila, Sava sau Bîrligea.
La Sepsi, Laszlo Dioszegi nu a căutat jucători „de umplutură” pentru Regula U21. Ci investiții cu profit potențial. O strategie serioasă. Și i-a ieșit! Așa a luat 1.000.000 euro pe Andres Dumitrescu și 1.300.000 euro pe Marius Ștefănescu. Fundaș liber de contract după ce juniorii lui Lugano au renunțat la el, mijlocaș adus de puști de la Viitorul Cluj.
Nu în ultimul rând, Valeriu Iftime a alternat afacerile cu străini ochiți excelent cu „tunuri” de răsunet în privința tinerilor jucători români. Dacă nu exista Regula U21, ar fi căutat Iftime jucători atât de tineri precum L. Fulop, Chindriș, Moruțan, Racovițan, Haruț, Oaidă, Cîmpanu din care a făcut ulterior bani atât de frumoși? Și, fără Regula U21 care le garanta evoluții în Superliga, ar fi venit aceștia la Botoșani?
Ultima categorie de cluburi care au încasat sume din vânzarea jucătorilor care au acoperit Regula U21 conține totaluri de la 1,45 milioane euro în jos, spre sumele infime. Interesant este că aici regăsim multe cluburi dispărute între timp: Astra Giurgiu, Gaz Metan Mediaș, ACS Poli Timișoara, Academica Clinceni!
Iată ultima parte a ierarhiei, în milioane de euro:
Descoperă aici prima parte a analizei realizate în premieră de ProSport!
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER