Interviu de Mărțișor. Patricia, studenta care caută jucători brazilieni pentru Dinamo. Singura fată din departamentul de scouting al „câinilor” își spune povestea. „Am ținut ascuns, tatălui meu nu i-a venit să creadă. Discutăm cu Mister Kopic”. EXCLUSIV

De 1 Martie, ProSport vă prezintă povestea fetei care face parte din departamentul de scouting de la Dinamo. Patricia Scorțe (25 de ani), o tânără jovială licențiată în zootehnie, caută, din septembrie, jucători pentru „câini”.

Are în portofoliu liga a doua din Brazilia și, împreună cu ceilalți colegi voluntari, urmărește meciuri, face rapoarte și ține legătura cu Zeljko Kopic pentru a propune fotbaliști care pot fi aduși sub comanda tehnicianului croat.

Patricia, studenta la zootehnie care caută brazilieni pentru Dinamo. Singura fată din cei aproximativ 50 de scouteri voluntari ai clubului. A început cu arbitrajul

La fel, Patricia monitorizează și jucătorii din lotul roș-albilor.

ProSport: Bună, Patricia! La mulți ani pentru 1 Martie, să ai o primăvară perfectă. Spune-mi, te rog, pentru început, cu ce te ocupi?

Patricia Scorțe: De loc din Oradea, acum stau la Cluj și sunt licențiată în zootehnie cu masterul la Human Animal Interaction. Să spun așa, zootehnie și „câinii- roșii” (n.r. râde).

Cum începe povestea ta cu fotbalul, cu sportul, de unde această legătură până la zona de scouting pe care o urmezi la Dinamo?

Tata a jucat fotbal în divizia C, pe vremuri. Am crescut cu povești, cu mediul acesta, iar eu am început cu atletismul. Tata a considerat că așa trebuie, să pun bazele, apoi drumul meu a luat-o spre handbal, unde am reușit să fac și de performanță pentru o scurtă perioadă. În momentul în care am venit la Cluj, la facultate… tot timpul am avut tangență cu fotbalul, la noi în casă ne uitam la fotbal, iar la Cluj m-am reconectat cu mediul ăsta, am început să mă duc la meciuri, să văd atmosfera, să înțeleg impactul fenomenului asupra oamenilor. Un prieten, care este arbitru, mi-a sugerat să fac un curs de arbitraj. Și l-am făcut! Am și arbitrat, cam o jumătate de sezon. Între timp, la Cluj și la București s-a organizat campionatul european de tineret – Under 21. Și se căutau voluntari, iar eu am aplicat și am primit un mail pentru un curs, Youth Council, al Academiei Naționale de Fotbal în parteneriat cu FRF. Acolo l-am întâlnit pe Gabi Glăvan prima dată.

Și ăsta a fost pasul spre scouting la Dinamo…

După acele trei zile petrecute la Mogoșoaia, când am cunoscut foarte mulți oameni, am început să văd fotbalul altfel, să mă interesez, să analizez, meciuri, jucători și mi-a apărut o sclipire, că aș vrea să încerc în domeniul ăsta. Am făcut cursuri online și a apărut postarea lui Dinamo, care căuta voluntari pentru departamentul de scouting.

Când s-a întâmplat asta?

În septembrie, când a promovat echipa. Mi-a părut ireal să aplic și chiar să fiu aleasă. Tata a ținut cu Dinamo, aveam spiritul în casă. I-am spus că aplic la scouting la Dinamo.

Patriciei i-a fost rușine să se prezinte în fața colegilor de departament. „Mai avem pe cineva…”

Și ce a spus?

Nu i-a venit să creadă. După procesul de recrutare m-am trezit în primul meeting pe care l-am făcut cu departamentul. Eram eu și restul băieților, eu singură, ei vreo 50. Ne-au zis să ne prezentăm, iar mie mi-a fost atât de rușine încât nu am spus nimic. Gabi Glăvan (n.r. fostul director sportiv de la Dinamo și cel care a creat departamentul de scouting) a spus, la final, că mai avem pe cineva care nu s-a prezentat.

Și care a fost reacția colegilor?

Foarte ok. Am fost primită foarte bine, șeful scouterilor care se ocupa de grupa în care eram eu este analistul video al echipei în prezent (n.r. Victor Socolov), iar de la el am învățat foarte mult. La început, când aveam niște rapoarte de făcut, eram puțin reticentă, parcă mă temeam să-mi scriu ideile și părerea. Dar mi-au dat foarte multă încredere și Gabi și Cosmin (n.r. Cosmin Mihalescu), care este, în prezent, Head of Scouting.

Brazilia, liga a doua. Plaja de căutare a Patriciei

Spune-mi, te rog, ce faci exact? Care este, dacă pot să spun așa, fișa postului?

Am onoarea, pentru mine e fantastic, sunt responsabilă de liga secundă din Brazilia. Urmăresc meciurile și trebuie să alcătuiesc o echipă a săptămânii. Iau în considerare toate aspectele, să fie jucători potriviți pentru Dinamo, contextual, contracte, tot felul de detalii și să fie potriviți și la stilul de joc. În perioada de iarnă ne-au spus foarte multe despre sistemul cu trei fundași. Luând în considerare toate aceste aspecte și făcându-le și o analiză obiectivă, mă uit la meci, la jucător și-l analizez din mai multe puncte de vedere, anume: tehnico-tactic, identific anumite tipare, pe ce parte preferă să facă driblingul, ce picior folosește, ce obicei tehnico-tactic are. Eu sunt genul de scouter care pune foarte mult accent pe partea psihologică, cum reacționează la anumite situații în meci, dacă apar situații de frustrare, momente de pasivitate în urma unor nereușite, sunt aspecte care mie mi se pare că trebuie să conteze foarte mult în fotbalul din ziua de astăzi.

• 60 de scouteri a numărat departamentul înființat, la Dinamo, de Gabi Glăvan. În prezent, aproximativ 50 de persoane, în mare parte tineri, sunt voluntari pentru „câini” în această secțiune a clubului

Brazilia, pe fusul orar, înseamnă că nopțile le cam pierzi…

Am norocul că sunt meciurile înregistrate, dar prefer să mă uit spre seară, mai ales după ce îmi termin programul la facultate sau alte lucruri pe care le am de făcut. E mai liniște, e mai bine, pot să analizez mai bine.

În momentul în care analizezi un jucător, așa, ca o mantra, adevăratul caracter al unei persoane se vede pe terenul de sport. Ți cred că activitatea asta de scouting însumează exact toate aceste lucruri, analizezi un jucător din toate punctele de vedere. Este ceva ce am învățat, ce am trăit – Patricia Scorțe, scouter Dinamo

Cât timp îți ocupă, săptămânal analiza de scouting?

Răspunsurile sunt variate, depinde foarte mult de cât te implici. Dacă vrei să faci o analiză completă, dacă vrei să identifici anumite lucruri la jucători poți să ajungi la trei ore pe zi. O vizionare a meciului durează cam două ore, depinde cât de mult vrei, dar eu, pentru că am avut onoarea să pot să fac chestia asta, îmi dedic foarte mult timp. Sunt doar studentă, am căutat ceva de lucru și pe partea mea, de zootehnie, dar după ce a apărut oportunitatea asta pe fotbalul… iar de Dinamo s-a prins o pasiune, de oamenii pe care i-am cunoscut, toate mi-au dat aripi că pot să visez. Dacă te implici, te educi și ai cunoștințe, poți să faci anumite lucruri.

Când o să vedem primul jucător analizat, propus și transferat la Dinamo de Patricia Scorțe?

Nu știu! Un jucător pe care l-am urmărit este Thalison Kelven, de la Universitatea Cluj, l-am observat și chiar l-am introdus în echipa etapei spre final de sezon. Dar pentru Dinamo, nu știu, munca noastră, a departamentului și în tot clubul, este de lungă durată. (N.r. ezită puțin) Perioada de vară, iarna viitoare, așa aș vrea, mi-ar plăcea, ar fi o onoare. Și o altă satisfacție în meseria de scouter este că în momentul în care identifici anumite chestii și le scrii despre jucătorul respectiv, iar apoi el, prin evoluțiile sale, îți validează asta. Îți pot da un exemplu?

Te rog?

Noi, în perioada de iarnă, ne-am ocupat și de analiza jucătorilor care erau interesanți, de exemplu Domagoj Pavicic. Eu i-am acordat foarte mult credit în analiza mea.

Serie A, visul fetei de la scouting

Unde vrei tu să ajungi cu această poveste?

La începutul lui martie m-am înscris PFSA- Professional Football Scouts Training Courses din Anglia, un curs de trei zile cu oameni din Premier League, pentru a-mi aprofunda cunoștințele, schimb de experiență. Când m-am înscris, m-au întrebat dacă activez și am spus că sunt voluntar la Dinamo București. Mi-ar plăcea să iau calea internațională, am și un exemplu, Mariela Nisotaki, de la Norwich (FOTO JOS), care este Head of Reacruitment în Premier League. Și, sincer, mi-ar plăcea în Seria A, am o afinitate pentru Italia, ar fi minunat.

Mă uit la meciuri, urmăresc fotbal cât de mult pot, nu doar prima liga, chiar și liga secundă, liga a treia – Patricia Scorțe, scouter Dinamo

De ce consideri că este important departament de scouting în realitatea unui club?

În momentul în care ai un departament de acest gen, din care se comunică alături de antrenor, înțelege filosofia de joc și ceea ce dorește antrenorul, ce se vrea, de fapt, la echipă, ții legătura și cu partea administrativă și cunoști partea financiară, tu, ca scouter, poți să aduci soluțiile cele mai bune și cele mai viabile.

Ții legătura, direct, cu cei din club?

Da. Și mi se pare fantastic că noi, în meeting-urile noastre, de exemplu când a fost adus Mister Kopic, am avut o discuție, am interacționat cu el. Și când ai contact cu oamenii din club și este foarte multă transparență știi că lucrurile vor merge pe un făgaș bun.

Cum a fost dialogul cu Zeljko Kopic? Aceasta a fost singura interacțiune?

Mister Kopic ne-a apreciat foarte mult când a realizat că suntem așa mulți voluntari, iar pe parcursul perioadei de iarnă a fost în strânsă legătură cu tot departamentul. Dânsul vede valoarea. La Dinamo este o unitate și omegenitate în toate departamentele.

„Legat de chestiile psihologice, eu intenționez să fac un articol stiințific, la nivelul la care îmi permit resursele și timpul, despre sănătatea mentală în rândul fotbaliștilor români. Știu că Alexandru Chipciu s-a deschis și a povestit despre anumite aspecte și cred că e foarte important. Sunt foarte multe lucruri de luat în considerare când aduci un jucător. De exemplu, la mine la Brazilia, tot timpul menționez că jucătorul respectiv nu a ieșit niciodată din țara lui și, astfel, nu știm cum s-ar adapta, nu știi ce obiceiuri are, contează foarte mult felul în care a fost educat, este introvertit, extrovertit” – Patricia Scorțe, scouter Dinamo

Spune-mi care este fotbalistul tău preferat din România sau din străinătate?

O să fac o combinație. Radu Dragușin.

De ce?

Știu că el și-a luat Bacalaureatul cu o notă foarte mare. Și mai este un aspect. Educația este enorm de importantă, atât în rândul staff-ului, cât și al jucătorilor. Spun Radu pentru că ajuns la un nivel important, însumează un jucător complet.

Nu a vrut să spună cu ce se ocupă. Prietenele ei nu știu. „Află acum, prin acest articol, o să-mi sune telefonul”

Vreau să te întreb, la final, cum au reacționat prietenele tale când le-ai spus că tu faci parte din echipa de scouting a unui club de fotbal. Și cum le-ai explicat?

Hmmm. Păi nu prea știe multă lume, nu am povestit aproape nimănui. Dar o să afle acum, prin acest articol, am preferat să țin pentru mine, puțini prieteni știu, le-am povestit doar celor care vin din zona sportului.

De ce nu ai vrut să împărtășești?

Așa sunt eu, e o chestiune de fire, unele lucruri trebuie să rămână pentru mine. Dar acum, după ce am acordat acest interviu, o să sune telefonul.