Rapid – U Cluj se joacă luni, iar Ioan Ovidiu Sabău se întoarce în Giulești. Știe perfect ce înseamnă atmosfera pe care o poate dezvolta acest stadion. Sabău a făcut parte din pagini importante în istoria Rapidului. A ajuns acolo la 30 de ani, după opt ani jucați în străinătate și a pus umărul la ultimele două titluri câștigate Rapid, în cea mai prestigioasă perioadă a „vișiniilor”.
Mai târziu, Sabău s-a întors în Giulești ca antrenor. N-a fost o experiență prea plăcută, într-o perioadă în care Rapid se pregătea de prima insolvență. Sabău știe ce înseamnă ca Giuleștiul să te ridice și să-ți facă viața mai ușoară ca jucător, dar știe și ce înseamnă ca același stadion să se întoarcă împotriva ta, dacă rezultatele nu convin.
„Moțul” a acceptat să vorbească despre ambele fețe ale Giuleștiului și despre ce îl așteaptă în casa Rapidului.
ProSport: Domnule Sabău, cum va fi în Giulești?
Ioan Sabău: Am analizat jocul lor. Este o echipă în formă, disciplinată, fiecare jucător are acele trăiri pe care trebuie să le ai ca fotbalist. Echipă bine pregătită tactic, cu moral bun. Nu întâmplător are cele mai multe goluri și 5 victorii în ultimele 5 meciuri jucate acasă.
Ce are special Giuleștiul?
Atmosfera pe care o creează. Ca adversar, dacă nu ai jucători de experiență și calitate te intimidează. Și ție, ca jucător al Rapidului, îți dă moral. Au și calitate. Uită-te la Săpunaru cât de bine joacă, un lider adevărat. Un portar de excepție, cu moral foarte bun acum. Trebuie să arăți bine ca și echipă ca să poți face un rezultat bun. Și noi arătăm foarte bine. Am jucători de calitate, jucători cu valoare. Am arătat bine și cu FCSB, tot o deplasare grea. Important este cum arătăm noi și să fim mulțumiți de noi. Acestea sunt meciuri adevărate. Așa te simți fotbalist. Trebuie să îl consideri un joc în care să ai încredere în tine. Acea stare de presiune după 5 minute trebuie să dispară, dacă ești jucător. Dacă nu nu ești pregătit de așa nivel, nu dispare. Dar eu nu cred că am asemenea jucători, care să resimtă atmosfera.
V-a ajutat atmosfera din Giulești când erați jucător acolo?
Da! Cum să nu? Au fost foarte multe meciuri cu stadionul plin. Am avut și echipă super bună, super frumoasă. Chiar sincer îți spun eram o familie. Eram prieteni. Eram noi, cu experiență și tineri buni pe lângă noi. Toată presiune era pe mine, pe Rednic, pe Lupu. Noi ne asuman asta și îi ajuta să crească pe cei tineri. Așa a fost la primul titlul, cu Mircea Lucescu, pe urmă a venit Rednic, Hizo, domnul Copos, care ne-a creat condiții de top. Erau mai bune condițiile la Rapid decât ce aveam la Brescia. Iar publicul era incredibil. Îți ridica nivelul. Când începeau să cânte erau echipe care nu făceau față. Și noi jucam pe fond de emoție al adversarului și devenea facil.
V-a plăcut perioada Rapid…
Foarte faină perioadă. Mi-a redat plăcerea de a câștiga trofee. Sigur, cu Dinamo a fost ceva special, dar după 8 ani să mă întorc și să câștig trofee. Mi-a redat acea plăcere.
Ați trăit și reversul medaliei legat de fanii din Giulești. V-au cerut demisia când erați antrenor.
Da, sigur. Și trebuie să-ți asumi. Când lucrurile nu merg, unii își manifestă nemulțumirea așa. Depinde cum sunt ei și cum simt ei. Nu doar eu și Pancu a pățit la fel.
Cum a fost acel moment?
Nu au fost exagerări, dar nu îți convinge, când ți-ai câștigat dreptul să antrenezi acolo. Dar a fost o perioadă foarte grea pentru mine, ca antrenor. Mulți nu știu, dar eram neplătiți, era teama de insolvență, jucători cu experiență pe care greu poți să-i mai motivezi în asemenea condiții…
Este greu când intri în gura fanilor din Giulești?
Trebuie să știi cum să gestionezi situația. Dar mai apoi s-a văzut și cu bannerele pe care le-au pus pentru mine că a rămas respectul pentru jucătorul care, alături de echipa de atunci, după 30 de ani a câștigat un campionat pentru Rapid. Restul se uită.
În ce constă forța Rapidului acum?
Grupul și au încredere foarte mare. Arată bine ca și echipă, echilibată tactic, fizic. Și ai încredere când ai rezultate bune.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER