Șeful arbitrilor români, grecul Kyros Vassaras, a anunțat că Ovidiu Hațegan (42 de ani) a reluat de ceva timp pregătirile și a spus când ar putea fi delegat din nou.
Finalul lunii martie i-a adus o lovitură puternică arbitrului FIFA Ovidiu Hațegan. Acesta a suferit un infarct și a fost operat de urgență la Timișoara, medicii montându-i un stent.
Acum, la mai bine de o jumătate de an de la acel moment, președintele Comisiei Centrale a Arbitrilor, Kyros Vassaras, a anunțat că „fluierașul” din Arad se pregătește să își reia cariera, însă anunță că urmează să îl vedem din nou pe teren abia în 2023.
Grecul Kyros Vassaras a vorbit despre situația lui Ovidiu Hațegan, arbitru pe care sunt șanse foarte mari să îl vedem din nou delegat la meciuri în 2023.
Președintele Comisiei Centrale a Arbitrilor și-a manifestat încrederea că arădeanul va oficia nu doar pe plan intern, cât și în competițiile internaționale.
„Ovidiu Hațegan se pregătește în mod constant și este în legătură cu specialiști. Planul este să revină. În 2023, cred că o să-l avem la centru în meciuri atât intern, cât și la nivel internațional”, a declarat Kyros Vassaras, potrivit Pro TV.
Apariția unui infarct miocardic la un bărbat în vârstă de 41 de ani, monitorizat medical mai bine decât cetățenii normali că urmare a profesiei de arbitru de fotbal – bărbat care tot prin prisma meseriei avea un stil de viață sănătos și niciun factor de risc evident – ne arată eșecul programelor de prevenție cardiovasculară. O concepție depășită asupra bolilor cardiovasculare (și a infarctului de miocard, mai ales) este că acestea apar din cauza unui stil de viață nesănătos și dispar apoi că urmare a modificării în bine a stilului de viață. Numai că, pe lângă factorii de risc modificabili (fumat, dietă, activitate fizică, consum de alcool, calitatea somnului etc) există și factori de risc nemodificabili, în general genetici, biologici. Dr. Marius Geantă, pentru ProSport
Apariția unui infarct miocardic la un bărbat în vârstă de 41 de ani, monitorizat medical mai bine decât cetățenii normali că urmare a profesiei de arbitru de fotbal – bărbat care tot prin prisma meseriei avea un stil de viață sănătos și niciun factor de risc evident – ne arată eșecul programelor de prevenție cardiovasculară.
O concepție depășită asupra bolilor cardiovasculare (și a infarctului de miocard, mai ales) este că acestea apar din cauza unui stil de viață nesănătos și dispar apoi că urmare a modificării în bine a stilului de viață.
Numai că, pe lângă factorii de risc modificabili (fumat, dietă, activitate fizică, consum de alcool, calitatea somnului etc) există și factori de risc nemodificabili, în general genetici, biologici.
Dr. Marius Geantă, pentru ProSport
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER