Virgil Boglea, avocatul care reprezintă FCSB în procesul cu CSA Steaua, a redactat o scrisoare deschisă emoționantă în care vorbește despre dragostea pentru echipa sa de suflet.
Virgil Boglea a lăsat, preț de câteva pagini, deoparte calitatea de avocat și a prezentat lucrurile din postura unui suporter stelist așa cum se declară chiar el.
„4 Aprilie 1998, primul meci de fotbal la care participasem până atunci: Steaua vs. Dinamo, scor 5-0. Peste mulţi ani, aproape 20, am aflat că la câteva zile distanţă, pe 7 Aprilie 1998, lua fiinţă Asociaţia Fotbal Club Steaua București, împrejurare care, iată, a schimbat cursul istoriei steliste…”, este începutul scrisorii deschise a lui Virgil Boglea.
Apoi, a rememorat momentul în care s-a destrămat totul și, în această parte a scrisorii, cel mai probabil mulți suporteri ai celor două echipe, FCSB și CSA Steaua, se vor regăsi.
„3 Decembrie 2014, ziua în care s-a pronunţat o decizie surprinzătoare. Înalta Curte de Casaţie și Justiţie anulează marca „Steaua”, înregistrată la OSIM de F.C. Steaua București S.A. în 2003. Am spus surprinzătoare pentru că însuși unul dintre contestatarii echipei din Liga I, dl George Ogăraru, a folosit atunci aceste cuvinte: «E surprinzător! Îmi pare rău, ştiu cît de mult s-a implicat Gigi aici. El a ţinut vie această echipă».
Moment de cotitură pentru TOŢI steliștii. Peluzele și-au anunţat absenţa de pe stadion, iar părţile efectiv implicate excelau în zgârcenia de a oferi informaţii cu privire la situaţia creată. Noi, ceilalţi, „trăgeam nădejde ca spânul de barbă” că, cel târziu, până la începerea returului sezonului competiţional 2014-2015 nu vom mai vedea menţiunea „Gazde” și de pe piept va fi dezlipit leucoplastul.
Nu a fost așa… iar pentru mine, personal, ultimul meci la care am participat în perioada când o singură echipă se recunoștea unanim și era STEAUA, a fost în 31 Octombrie 2014: Steaua – Dinamo, scor 3-0. Ce ironie! Primul meci pe stadion pentru echipa favorită și ultimul în care exista o singură echipă (favorită) să fie chiar cu Dinamo, cu un golaveraj de 8-0. A fost o perioadă în care, ca mulţi alţii, am încercat să stau departe de tot ce însemna fotbal.
Surprinzător, mi-a reușit. Până când s-a anunţat că abţibildurile inscripţionate cu «Vrem echipă» se pot concretiza în plan obiectiv: Armata își reactivează echipa de fotbal. Zburam din nou cu stelele. Doar că de data asta zborul nu mai era la fel de lin. Decolarea a început din Liga a IV-a, iar arena, atmosfera și performanţa de altădată erau înlocuite cu terenul 5 și derbyuri cu Carmen sau o oarecare academie. Mi-am pus mereu întrebarea de ce s-a pornit din Liga a IV-a? De ce echipa nu și-a reluat locul în «A»? Răspunsul l-am aflat chiar de la o persoană importantă din cadrul C.S.A.: „Nu se poate pentru că echipa veche a fost cedată”. Am „aterizat” din nou cu picioarele pe pământ”, a mai notat Virgil Boglea.
Apoi, avocatul a explicat ce a rezultat din cercetările pe care el însuși le-a făcut și cum a ajuns să ia legătura cu Gheorghe Mustață, liderul Peluzei Nord, pentru a-i prezenta concluziile sale, luând astfel naștere și Asociația „Salvați Steaua”.
După ce a făcut un rezumat al proceselor prin care a trecut în ultimii ani, Virgil Boglea a vorbit și despre ultima decizie a instanței privind palmaresul și s-a arătat dezamăgit de faptul că pare că „problema se adâncește” tot mai mult.
„Am observat multe comentarii legate de soluţia instanţei. De la «nu contează, noi suntem continuatori» până la «FCSB trebuie retrogradată». Chiar dacă îmbracă forma clișeului, eu cred că adevărul e undeva la mijloc. Contează palmaresul, bineînţeles, dar de ce în 1998 și 2003 nimeni nu și-a pus problema asta? Cum s-a cedat «fosta echipă de fotbal profesionist» din cadrul C.S.A.? Ce s-a întâmplat cu ea? A continuat aceeași activitate, în același eșalon sportiv și cu aceeași recunoaștere la nivel continental. Sper ca această soluţie să fie și un prilej pentru a clarifica lucrurile. Mă îndoiesc însă că va fi așa. Până atunci asistăm doar la adâncirea prăpastiei dintre cele două tabere de suporteri, divizaţi precum polii – Nord și Sud – fiecare etalând vehement argumente mai mult sau mai puţin convingătoare. Unii reclamă legitimitatea dată de numărul spectatorilor, alţii reclamă legitimitatea dată de instanţe. Și unii, și ceilalţi au dreptate. Precum la rabin. Dar nici unii, nici ceilalţi nu observă că de la „zborul cu stelele”, astăzi alergăm cu toţii desculţi prin ciulini…”, a scris avocatul.
Concluzia lui Virgil Boglea a fost una sentimentală.
„De-a lungul vieţii am pierdut multe, am rămas chiar fără un părinte și fără alte persoane dragi, dar nu am putut să accept că pot să o pierd pe STEAUA… Am fost acuzat că aș fi „fecesebist”, ba chiar de unii care nu văd cu ochi buni eventualele critici ale mele îndreptate către persoane din arealul lor de simpatie, că aș fi „ceseaist” sub acoperire. Nu sunt nici una, nici alta. Sunt STELIST! Asta în condiţiile în care cred că STEAUA nu e FCSB și nu e C.S.A. STEAUA suntem noi! Cine suntem noi?!”, a concluzionat Virgil Boglea.
„«Dar, uite cum trec anii..» și n-am înțeles nimic”, a fost modalitatea lui Virgil Boglea de a-și încheia acest manifest, făcând asocierea cu o scandare a suporterilor steliști: „Dar, uite cum trec anii și am înțeles ceva”.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER